Şapte milioane de lei au fost alocaţi din Fondul de coeziune al Uniunii Europene pentru finalizarea unor investiţii în ceea ce priveşte reţelele de distribuţie şi colectare a apei. Banii vor fi folosiţi pentru continuarea lucrărilor demarate de Aparegio, operatorul regional de apă şi canal, blocate în 2014 de Direcţia Naţională Anticorupţie. Printre acestea se numără şi staţia de epurare a apelor uzate din Târgu Jiu.

Este vorba de lucrările de reabilitare şi extindere a staţiei de epurare şi de tratare de la nivelul municipiului Târgu Jiu, staţia de tratare de la Bumbeşti Jiu şi alte astfel de proiecte la nivelul întregului judeţ pentru care Ministerul Mediului a blocat finanţarea din luna aprilie 2014. Asta după ce Direcţia Naţională Anticorupţie a demarat o anchetă care viza modul în care a fost implementat de Aparegio Gorj acest proiect de modernizare a reţelelor de apă şi canalizare. În vizorul procurorilor anticorupţie au intrat mai multe primării, care ar fi eliberat titluri de proprietate în zone afectate de utilităţi publice. DNA a continuat cercetările în acest caz şi în 2015. Procurorii DNA au făcut descinderi şi la Primăria Târgu Jiu, dar şi la Aparegio, precum şi la firma Presanitas a defunctului afacerist Constantin Lungu, implicată în modernizarea canalizării din Târgu Jiu. 

Traian Pătrăşcoiu, şeful Aparegio, spune că banii de la Fondul de coeziune au venit în urma demersurilor pe care le-a făcut. Lucrările ar putea fi reluate în primăvară. „Este un rest de executat din proiectul vechi, accesat şi demarat în 2008. A intervenit DNA pe el şi a fost sistată finanţarea. Am făcut o fazare şi am obţinut-o. Valoarea totală a proiectului este de vreo 42 de milioane. Valoarea eligibilă este de vreo 29 de milioane lei. I-am scris comisarului european despre situaţia prin care am trecut. A înţeles şi s-a făcut o fazare, adică o prelungire în timp a execuţiei şi a finanţării pe mai departe”, a declarat Traian Pătrăşcoiu.

Cei de la Aparegio spun că au şi demarat procedurile de licitaţie. Banii vor putea fi decontaţi în funcţie de lucrări până în 2023. „Dacă nu vor fi suficienţi bani pentru finalizarea lucrărilor, ori primăriile vor plăti, ori primăriile şi operatorul vor plăti, ori doar operatorul. Depinde ce stabilesc adunările generale ale ADIA”, a mai spus directorul Pătrăşcoiu.