Curtea Constituţională a admis, miercuri, sesizarea USR pe legea prin care PSD, PNL, UDMR şi AUR au dat undă verde construirii de hidrocentrale mici în ariile protejate.

Partidul preciza, atunci când a depus obiecţia de neconstituţionalitate la CCR, că majoritatea parlamentară „apără interesele băieţilor deştepţi din energie şi îi scapă de răspundere penală pe cei care au cheltuit circa 300 milioane de euro în proiecte ilegale”.
Prin respectivul demers s-a dorit finalizarea hidrocentralelor de la Bumbești Jiu și Dumitra realizate în proporție de 90%, dar și de pe râul Mureș.
În sesizarea depusă la CCR, USR a invocat 11 argumente de neconstituţionalitate. Printre ele, încălcarea principiului bicameralismului, în condiţiile în care există diferenţe majore de conţinut juridic între forma adoptată de Senat, ca primă Cameră sesizată, şi forma adoptată de Camera Deputaţilor săptămâna trecută. Practic, se poate spune că au fost discutate două proiecte de lege total diferite din perspectiva conţinutului.

Construcţia celor două hidrocentrale din Defileul Jiului a început în anul 2003, când a fost deschis şantierul Hidroelectrica. Atunci, România nu făcea parte din UE, aşadar nici zona nu făcea parte dintr-un parc naţional. Hidroelectrica a obţinut o autorizaţie de mediu valabilă până la finalul lucrărilor, dar investiţia nu a fost finalizată la timp. După un blocaj temporar, lucrările au fost reluate la finalul anului 2015, dar după doar câțiva ani, cu puțin timp îaninte de finalizare, autorizațiile de mediu pentru cele două hidrocentrale au fost anulate de o decizie a instanței de judecată.