Guvernul a semnat un acord cu EIT InnoEnergy, structură susținută de Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT), instituție a Uniunii Europene, alături de care România își propune să facă o strategie națională pentru baterii. În ultimii ani se discută mult despre oportunitatea pe care ar avea-o județul Gorj prin redeschiderea minei de grafit de la Baia de Fier.

Guvernul susține că are ca obiectiv atragerea unor investiții de cel puțin două miliarde de euro în sectorul bateriilor în următorii cinci ani. De reținut este că în județul Gorj există o mină de grafit, abandonată, dar care ar putea fi sursă de dezvoltare economică pentru județ. Carierele din Gorj sunt administrate de Compania Națională de Sare - Salrom, care a decis recent să dezafecteze clădirile din jurul carierei de grafit. Minereul de grafit, un semimetal din care se realizează grafenul, nu poate fi scos din rocă pentru că Salrom nu mai are nici măcar avize de la Agenția Națională a Resurselor Minerale pentru a exploata minele. 

De aceea, existența acestei înțelegeri este importantă pentru Gorj, însă nu sunt foarte clare intențiile. 

Memorandumul semnat de Guvernul României și EIT InnoEnergy presupune că cele două părți vor colabora pentru realizarea și implementarea unei strategii naționale pentru baterii, aliniată la nevoile și oportunitățile lanțului valoric european.
„Pentru a depăși deficitul de competențe existente în acest domeniu, Memorandumul de Înțelegere conturează angajamentul de a crea o nouă rețea de formare și educație care va perfecționa sau recalifica aproximativ 20.000 de persoane în acest domeniu, în următorii patru ani”, se arată în comunicatul Guvernului.

Fondul de tranziție justă, în vizor

Academia Alianței Europene pentru Baterii (EBA) - un program de referință conceput pentru a perfecționa forța de muncă din întregul lanț valoric european al bateriilor - va fi lansată în România, cu un accent deosebit pe regiunile care beneficiază de Fondul European pentru o tranziție justă, (Dolj, Gorj, Mureș, Hunedoara, Prahova și Galați), mai transmite Guvernul. În plus, se vor forma parteneriate cu mai multe universități din România pentru a introduce noi programe de licență și masterat pentru studenți.

„Obiectivul nostru este să atragem investiții de cel puțin două miliarde de euro în sectorul bateriilor în următorii cinci ani, iar semnarea acordului cu EIT InnoEnergy este un pas în aceasta direcție. Dorim să pregătim forța de munca în sectorul bateriilor pentru a atrage mai ușor investiții. Expertiza de care vom beneficia și intrarea în Academia Alianței Europene pentru Baterii (EBA) sunt importante oportunități și pentru universități precum cele din Petroșani, Pitești, Craiova sau Galați, care pot folosi un curriculum european de pregătire”, a afirmat premierul Nicolae Ciucă.

„Până în 2025, proiectele legate de baterii vor crea între trei și patru milioane de locuri de muncă directe și indirecte, ceea ce înseamnă că aproximativ 800.000 de lucrători din Europa vor fi recalificați și perfecționați cu expertiză specifică bateriilor. Este nevoie de un efort considerabil și sunt încântat de faptul că Academia EBA a reușit să răspundă cu succes nevoilor de formare în țări precum Franța, Spania, Ungaria, iar acum și România.”, a declarat Diego Pavía, CEO EIT InnoEnergy.

Un grup de lucru desemnat de Guvernul României va fi activat pentru a lucra cu părțile instituționale interesate, în timp ce EIT InnoEnergy va sprijini cu resurse, schimb de cunoștințe și bune practici.

Presa scrie că EIT InnoEnergy este unul dintre cei mai activi investitori mondiali în domeniul energiei sustenabile și unul dintre cei mai mari investitori în domeniul tehnologiilor climatice și al energiei regenerabile în 2020.

Ecosistemul său de încredere este format din peste 500 de parteneri. Cele 300 de companii din portofoliu sunt pe cale să genereze venituri de 72,8 miliarde de euro și să economisească anual 1,1G de tone de CO2e până în 2030.

EIT InnoEnergy este motorul a trei inițiative europene strategice, respectiv Alianța Europeană pentru Baterii (EBA), Centrul European de Accelerare a Hidrogenului Verde (EGHAC) și Inițiativa Solară Europeană (ESI).