Secţia de istorie a Muzeului Judeţean „Alexandru Ştefulescu” din Târgu Jiu a fost inaugurată ieri în prezenţa oficialităţilor judeţene. Evenimentul face parte din manifestările organizate cu prilejul împlinirii a 145 de ani de la înfiinţarea Consiliului Judeţean. Gorjul în miniatură, reconstituit la muzeu, aduce în prim-plan aspecte legate de societatea şi istoria judeţului nostru din vremuri imemoriale până la sfârşitul mileniului al doilea. Expoziţia din cele 12 săli  situate la etajul instituţiei cuprinde peste 2.000 de exponate.

Vizitatorii au prilejul să admire reconstituiri ale culturii şi civilizaţiei gorjene şi prezentarea elementelor de habitat specifice judeţului nostru. Dumitru Hortopan, directorul Muzeului Judeţean consideră că istoria naţională trebuie reflectată în cea locală şi că obiectivele propuse urmăresc valorificarea patrimoniului cultural. Lucrările de amenajare a celor 12 săli au durat 7 luni şi au necesitat fonduri de circa 65.000 de lei. Banii au provenit atât din fonduri proprii cât şi de la Consiliul Judeţean Gorj. Prima sală, organizată sub denumirea “Cadrul natural şi omul”, reconstituie o peşteră care a fost folosită ca habitat de omul preistoric. Cea de-a doua, denumită „Tracii şi geto-dacii pe teritoriul Gorjului” aduce în atenţia vizitatorilor două movile funerare din epoca bronzului şi cea geto-dacică, precum şi un bordei şi o locuinţă de suprafaţă. Sălile 3 şi 4 se numesc simbolic „Viaţa romană în judeţul Gorj” şi reconstituie o cameră în băile romane de la Bumbeşti-Jiu şi un cuptor de ceramică. Celelalte săli prezintă câteva elemente din evoluţia societăţii gorjene, cum ar fi reconstituirea satului medieval, cu prăvălie, biserică, ateliere meşteşugăreşti şi de fierărie. Colecţia „Zestrea Maghiarilor”, donată anul trecut, este expusă vizitatorilor într-una din săli.

Un lagăr comunist, la muzeu

Gorjenii care vor vizita muzeul au posibilitatea să vadă şi o miniatură a unui lagăr, împrejmuit cu sârmă ghimpată, care a funcţionat la Târgu-Jiu în perioada 1941-1944. Într-un lagăr asemănător s-au adăpostit din calea războiului 6.000 de refugiaţi polonezi. Tot aici au fost trimişi în detenţie şi lideri ai comuniştilor, precum Gheorghe Gheorghiu Dej şi Nicolae Ceauşescu sau diferiţi oameni de cultură şi scriitori. Nu lipseşte nici ilustrarea tribunalului popular în perioada postbelică, cu locuinţe şi persoane care au avut de suferit de pe urma regimului comunist. Casa minerului cu aparate electrocasnice şi mobilier vechi este prezentată într-una din săli.

Şcoala bunicilor

Ultima sală a expoziţiei înfăţişează o şcoală de pe vremea bunicilor. Mobilier vechi, tăbliţe de scris, condeie, un caiet de caligrafie din perioada interbelică, o lucrare de control la geografie, cu nota 9 din anul 1949 şi un clopot din 1908 amintesc de condiţiile în care învăţau copiii de altădată.