Craniu, oase şi o verighetă, găsite de directorul muzeului
Încă un craniu și câteva rămășițe ale, probabil, unui fost soldat din primul război mondial, au fost descoperite în zona în care, acum o săptămână, câțiva muncitori au dat, din greșeală, peste alte două cranii. Descoperirea a avut loc într-o zonă montană, acolo unde în urmă cu un secol s-au dus lupte crâncene, locul urmând să fie cercetat de arheologi pentru a se vedea dacă există și alte rămășițe ale luptelor din acele vremuri.
Șeful Muzeului Județean, Dumitru Hortopan, a urcat joia trecută la munte, împreună cu primarul din Stănești, Vasile Pârvulescu, și cu președintele obștii care administrează pădurea respectivă, Nicolae Gagiu, aceștia dorind să vadă, cât vremea bună încă permite acest lucru, dacă zona în care s-au găsit craniile poate fi cercetată de arheologi. Doar ce a apucat Gagiu să le explice celorlalți că niște muncitori ce lucrau la un drum forestier au făcut din întâmplare descoperirea de săptămâna trecută, că alt craniu a ieșit la suprafață după ce Hortopan a scormonit un pic prin pământ cu un băț. Prima dată acesta a găsit o verighetă, care pur și simplu l-a lăsat și pe directorul de la muzeu fără cuvinte. Au mai ieșit apoi la iveală câteva fragmente osoase, fiind evident că delimitarea zonei respective cu niște bolovani mari, puși acolo de soldați, probabil, nu este deloc întâmplătoare.
În plus, într-unul dintre copaci este înfipt un cartuș pe care scrie că este fabricat în 1905 și care e foarte bine înfipt în arborele în care a nimerit, lângă fagul respectiv fiind descoperite și craniile ridicate de polițiști și duse la analize medico-legale săptămâna trecută. „Sunt cruci scrijelite în acești copaci ce par să delimiteze ceea ce eu cred că e o groapă comună. E și acel cartuș înfipt în copac, mai sunt două cruci puse de localnici cu mulți ani în urmă ceva mai jos, pentru a delimita tot așa o groapă comună. Eu cred că avem gropi comune aici pentru că nici nu ne trebuie o altă dovadă mai bună decât că suntem la al treilea craniu descoperit doar la suprafața solului, nu în adâncime, în urma unor săpături de amploare”, a spus primarul din Stănești.
Monument și recunoștință
Varianta existenței gropilor comune în pădurea de la Stănești, la vreo oră de mers prin munte, nu undeva la marginea satului, prinde contur și este susținută inclusiv de președintele obștii care administrează pădurea respectivă. Doctorul Nicolae Gagiu spune că nimeni nu ar trebui să se sperie de existența unor astfel de gropi comune pentru că, spre deosebire de cele care au o conotație profund negativă, cele din cazul de față reprezintă totuși modalitatea cea mai rapidă de a-i înhuma acum un secol pe soldații morți pe front, la nord de Stănești ducându-se lupte crâncene. „Putem vorbi cu siguranță de gropi comune pentru că atunci nu avea nimeni timp să facă gropi individuale. Suntem pe munte, era război, probabil mulți soldați morți. Sunt semeni de-ai noștri care au trăit cu 100 de ani înaintea noastră și care merită tot respectul necesar”, a spus Gagiu, care intenționează să colaboreze cu autoritățile locale pentru a ridica acolo un monument dedicat celor care și-au pierdut viața în război.
Săpături
Monumentul ar urma să fie inaugurat peste doi ani, când România va marca și ea un secol de la intrarea în primul război mondial, zona în care sunt acum descoperite craniile fiind în trecut una de graniță între România și Austro-Ungaria. Dumitru Hortopan spune că la primăvară arheologii ar urma să studieze zona pentru a vedea dacă există și alte resturi osoase de natură umană îngropate în pădure, el nefiind prea entuziasmat să vorbească despre existența unor gropi comune, deși confirmă că există suficiente dovezi despre luptele crâncene purtate acolo în urmă cu 100 de ani. „E greu de spus că e o groapă comună. Sunt niște morminte ale unor persoane îngropate răzleț. Până nu vom desface însă toată zona, ca să vedem care e situația e greu să ne dăm cu părerea”, a menționat șeful de la Muzeu, săpăturile de anul viitor fiind cele care vor confirma, cel mai probabil, credința pe care o au oamenii locului cu privire la existența acelor gropi comune.