Pentru că nu-și mai permit să muncească terenurile, mulți localnici din Bălești le dau în arendă. O firmă din zona Moldovei a venit în zonă să cultive cereale. Oamenii primesc porumb, grâu sau bani de la cei care le folosesc pământurile. Odinioară, lunca din Bălești era cunoscută atât în Gorj, cât și în Hunedoara. Orășenii din Târgu Jiu și Petroșani puneau pe masă doar legume cultivate în Bălești.

Scumpirile și forța de muncă îmbătrânită au făcut ca acum multe pământuri să rămână nemuncite. După ce le-au defrișat, mulți oameni le-au dat în arendă. Primesc, în schimb, cereale sau bani.  

„Avem o firmă din Moldova care a venit în Lunca Băleștiului, din zona Ceauru, renumitul bazin legumicol care ținea atât municipiul Târgu Jiu, cât și Petroșaniul cu legume. Acolo era, când am venit primar, era o vegetație de neimaginat, sălbăticie. S-a defrișat totul și va intra în producție terenul respectiv. Vor fi cultivate cereale: porumb, grâu. Forma a fost de arendare de la cetățeni. Oamenii sunt mulțumiți. Mulți merg pe produse, alții cer și banii. Depinde cum fac contractul cu arendașul. S-a mers doar pe partea de cereale și bani”, a explicat primarul din Bălești, Mădălin Ungureanu.

N-au cu ce să ude culturile

Prețurile mari la îngrășăminte, combustibil, lipsa forței de muncă și, mai ales, lipsa unui sistem de irigații au determinat tot mai mulți proprietari de terenuri să le lase în paragină.

Prea puțini oameni le mai muncesc. Aproape toate izvoarele din zonă au secat, în ultimii ani. Forajele, singura soluție pentru irigarea terenurilor, sunt mult prea costisitoare.

„Agricultorii se descurcă foarte greu din cauza ultimelor scumpiri. Au explodat prețurile la îngrășământ, combustibil, consumabile. Nici subvenția nu acoperă nici jumătate din cât investești. S-a cam întârziat campania de însămânțare din cauza vremii. Legumicultura nu mai este vârf de lance cum era înainte. Izvoarele au secat din cauza climei: râul Jaleș care seacă, Șușița, în anotimpul secetos, la fel. Foarte mulți au renunțat la legume. Oamenii ar trebui să facă foraje la 200-300 de metri adâncime. Să susțină irigarea unei zone este chiar imposibilă. Costurile unui singur foraj sunt imense”, a mai spus primarul din Bălești, într-o emisiune la Tele3.