Reprezentanţii Muzeului Judeţean Gorj, profesori de la Universitatea din Craiova dar şi reprezentanţi ai Ambasadei Poloniei în România au mers ieri la Ceasul Solar Polonez de pe locul fostului lagăr din spatele cimitirului municipal.

Acolo, au povestit liceenilor aspecte importante legate de istoria lagărului de la Târgu Jiu. „Ne aflăm pe locul unde s-a construit lagărul, trebuie să nu se facă confuzia cu lagărele de muncă din Polonia, construite de nazişti. Aici a fost o tabără de refugiaţi polonezi. După invadarea Poloniei de către trupele germane hitleriste şi la două săptămâni şi ce le sovietice, în septembrie 1939 polonezii s-au refugiat în mai multe localităţi printre care şi aici. Cei care au fost cazaţi aici în acest lagăr au avut condiţii propice, nu aveau un program de restricţii. Dimpotrivă, au fost ajutaţi să-şi construiască chiar şcoli, grădiniţe în incinta taberei şi diverse cluburi. Pe toată perioada cât a fost tabără de refugiaţi li s-au asigurat condiţiile necesare”, a spus profesorul universitar Sorin Liviu Damean.

Arghezi, în lagăr pentru un pamflet

Tudor Arghezi a stat în lagărul de la Târgu Jiu preţ de câteva luni din cauza faptului că a deranjat un reprezentant al Germaniei cu un pamflet, care nu i-a picat prea bine neamţului. „Aici a funcţionat această tabără a polonezilor care în perioada regimului antonescian a fost transformată într-un loc pentru internaţi protejaţi de către regim sau opozanţi ai regimului. Comunişti şi legionari protejaţi, printre care Tudor Arghezi care, în 1943, sunt 70 de ani de atunci, a scris un pamflet baronului Manfred von Killinger, deosebit de acid drept pentru care trei-patru luni a fost oaspetele lagărului. Prin prisma relaţiilor şi a ospitalităţii de aici, avea să mărturisească mai târziu că-i era dor de lagăr din pricina comandantului Leoveanu”, a spus Albinel Firescu, reprezentant al Muzeului Judeţean Gorj.

Miercuri, la orele 14, manifestările au continuat la Muzeul de Istorie, acolo unde a avut loc conferinţa „Tudor Arghezi şi Lagărul din Târgu Jiu”.