A fost dezvelită o sculptură mai ”sobră” a Arethiei Tătărescu, inițiatoarea ansamblului de pe Calea Eroilor
foto credit: Ionel Scăunașu
Au fost dezvelite busturile Arethiei și Gheorghe Tătărescu, personalități esențiale în nașterea ansamblului de la Târgu Jiu, inclus de duminică, 28 iulie, în patrimoniul mondial UNESCO.
Așa cum confirmă și directorul Adrian Bândea, nu este o diferență mare între busturile date jos acum câțiva ani și cele amplasate acum. Busturile de astăzi au umeri, iar sânii Arethiei Tătărescu au fost acoperiți.
Reamintim că acum câțiva ani, busturile soților Tătărescu realizate de sculptorul Paul Popescu au fost date de jos din lipsa unui aviz, dar și pentru că pieptul Arethiei Tătărescu era prea generos. Pe atunci, știrea că o sculptură este dată jos de pe soclu pentru că are sânii prea mari a făcut înconjurul presei internaționale.
Acum este mai sobru și nu vor mai fi scandaluri, explică directorul Centrului Brâncuși, Adrian Bândea.
Rămâne neclar contextul în care busturi respinse, dar apoi modificate și donate, au devenit bune de afișat public. Ele sunt realizate de Vlad Popescu, fiul sculptorului Paul Popescu, cel care a creat primele sculpturi.
”Nu aș putea să spun că diferă de cel anterior dar este mai sobru. E o variantă mult mai bună. (…) Aceste busturi pe care le vedeți aici nu sunt respinse. Sunt aprobate prin proiect de comisa națională. Au fost în concurs, da, dar alte variante. Sunt ale artistului Vlad Popescu dar a fost altă variantă, v-am spus, a fost altă variantă. Aceste busturi au fost donate Primăriei Municipiului Târgu Jiu și s-a intervenit asupra lor înainte să se doneze. După ce s-a donat nu s-a mai intervenit cu nimic, deci nu sunt busturile din concurs. Aceste busturi au fost donate de fiul domnului, pe firmă, firma le-a donat, firma le-a donat, firma le-a modificat, firma domnului Vlad Popescu, băiatul domnului Paul Popescu”, a explicat Adrian Bândea.
Evenimentul de dezvelire a busturilor a fost prilejuit de celebrarea includerii operelor lui Brâncuși în UNESCO.
Arethia și Gheorghe Tătărescu sunt, poate, personalitățile cele mai relevante pentru cultura și economia Gorjului. Ei au fost cei care au stat la baza realizării Ansamblului Brâncuși, dar și la deschiderea muzeului județean, muzeului de la Curtișoara, construcția culei de pe digul Jiului, dar și la crearea unei industrii în Gorj, precum Uzina Mecanică Sadu, fabrica de țigarete ori fabrica de confecții.