In  1487 a fost prima atestare documentară a localității Horezu.

In 1698  Țarul Petru cel Mare al Rusiei a introdus un impozit pe bărbi pentru a-și determina poporul să renunțe la obiceiurile orientale.

In 1858 s-a născut scriitorul roman Alexandru Vlahuţă. (decedat in 1919)

Horezu – scurt istoric

Horezu apartine administrative de judeţul Vâlcea si este la 41 km de municipiul Râmnicu Vâlcea. Este un important centru de ceramică populară.

Localitatea este atestată documentar pentru prima data in 1487, în timpul domniei lui Vlad Călugărul. Pe parcursul secolelor XVI-XVII apar în documente și satele Urșani, Bârzoteni, Romani, în contextul vânzărilor de moșii sau al pierderii proprietății moșnenilor în urma fenomenului cunoscut sub numele de rumânie.

La sfârșitul secolului al XVII-lea, Horezu a intrat sub semnul personalității voievodului martir Constantin Brâncoveanu (1688-1714), voievod în vremea căruia se va ridica impunătorul complex mănăstiresc Hurezi. Adevărată cetate a spiritualității românești, concepută deopotrivă ca necropolă a familiei voievodului Brâncoveanu și a neamului său, acest locaș sfânt al Mănăstirii Hurezi a fost și un vestit centru cultural. Aici a existat una din cele mai importante biblioteci din acea perioadă, școala de pictură hurezeană a iradiat în întreaga țară, contribuind la formarea unui specific național și încetățenindu-se între specialiști, și nu numai, cu denumirea de „pictura brâncovenească”.

A fost un loc de popas pe drumul ce leagă Râmnicu Vâlcea de Târgu-Jiu şi s-a dezvoltat pe seama acestui statut. În 1780 avea deja rangul de târg, iar mai târziu a fost reşedinţă de plasă. În 1838 s-a deschis prima şcoală a localităţii. A fost declarat oraş la 17 februarie 1968.