În 1861 Poarta otomană a admis unirea administrativă şi politică a Principatelor române, printr-un firman însoţit de o notă restrictivă, ca aceasta să înceteze la sfîrşitul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. In anul 1862, pe 22 ianuarie, cu ajutorul unioniştilor din cele doua principate, Alexandru Ioan Cuza a unificat Parlamentul şi Guvernul, realizand unirea politica odata cu formarea primului guvern unitar al României.

Doua zile mai tarziu, pe 24 ianuarie 1862, adunarile Moldovei şi Ţarii Romaneşti, reunite în şedinţa comuna, au proclamat oraşul Bucureşti drept capitala a intregii ţari. De la acea dată Principatele Moldova si Valahia şi-au încetat existenţa istorica. Dupa inlaturarea sa de la putere in 1866, unirea a fost consolidata prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen.

În 1864  Alexandru Ioan Cuza a promulgat Codul penal român, alcătuit după modelul Codului penal francez  şi a Codului prusian, avînd la bază şi unele legi penale autohtone.

În 2003 la Muzeul Țăranului Român s-a deschis expoziția permanentă “Casă în casă“, în cadrul căreia este prezentată locuința lui Antonie Mogoș din Ceauru, jud. Gorj.

Antonie Mogoş

Antonie Mogoş s-a născut la data de 16 aprilie 1839 în fosta comună Bălăceşti, satul Bălăceşti de Jos. Urmează cursurile şcolii primare din satul natal sub lui Gheorghe Deaconescu. Din cauza faptului că era fiu de văduvă, tatal lui stingându-se din viață când Antonie avea doar 10 ani, nu a făcut stagiul militar. De asemnea, a trebuit să meargă timpuriu la muncă pentru a ajuta la creșterea fraților săi mai mici.

În data de 27 ianuarie 1863, la vârsta de 24 de ani se căsătoreşte în satul său natal cu Alecsandrescu Vasile Maria în vârstă de 16 ani din satul vecin Ceauru. După căsătorie, aceștia își încep viața de familie în satul Ceauru, tot aici a fost numit şi cântaret la Biserica din sat.

Se spunea despre Antonie Mogoş ca “e meşterul care a ridicat casele cele mai chipeşe şi porţile cele mai frumoase de prin cătunele Tămăşeşti, Stolojani şi Ceauru”. Se spune ca de mic a invatat taina cioplitului singur, doar vazandu-i pe altii lucrand.

         Azi, Antonie Mogoş, este văzut ca un geniu popular, un creator ce a transformat în artă meșterul lemului prin casele si porțile pe care le-a construit. Mai multe case construite de el au ajuns exponate de muzeu, una dintre ele regăsindu-se la Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti iar alta în Gorj la Curtişoara.