Vânzarea-cumpărarea de terenuri, un coşmar birocratic
Legea care ar fi trebuit să stopeze accesul străinilor pe terenurile agricole ale ţării a devenit un coşmar birocratic atât pentru vânzătorii şi cumpărătorii de bună credinţă, cât şi pentru funcţionarii publici. Dacă până luna trecută terenurile agricole îşi schimbau proprietarul printr-un simplu contract de vânzare-cumpărare, în momentul de faţă trebuie urmată o procedură care durează 30-35 de zile. La aproximativ o lună de când legislaţia s-a modificat o parte dintre funcţionarii primăriilor habar n-au ce trebuie să facă şi pun oamenii pe drumuri.
Peste 100 de dosare au fost depuse la Direcţia Agricolă Gorj, în aproximativ o lună, în vederea obţinerii avizului final necesar pentru încheierea tranzacţiilor de terenuri dintre proprietari şi cumpărători. În cursul zilei de ieri au fost emise şi primele avize favorabile. Conducerea Direcţiei Agricole Gorj a detaliat paşii care trebuie urmaţi înainte de încheierea contractului de vânzare-cumpărare. „Procedura durează între 30 şi 35 de zile. Prima dată proprietarii de terenuri merg cu dosarul la primărie şi fac oferta, ofertă care trebuie să rămână afişată la sediu timp de 30 de zile. Oferta trebuie să cuprindă informaţii despre teren (preţ, amplasament, suprafaţă, categoria de folosinţă, documente cadastrale) şi informaţii despre vânzător (nume şi prenume, adresa completă şi copia după documentul de proprietate). În termen de 3 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii primăriile sunt obligate să aducă la noi o copie după dosar cu toate actele. Se verifică modul de respectare a procedurii privind exercitarea dreptului de preemţiune şi se emite un aviz final sau un aviz negativ. Fără acest aviz final eliberat de Direcţia Agricolă nu se poate încheia la notariat contractul de vânzare-cumpărare”, a declarat Dan Tănăsescu, directorul Direcţiei Agricole Gorj.
Pentru vânzarea terenurilor agricole în extravilan trebuie respectat dreptul de preemţiune prin care se acordă prioritate: co-proprietarilor, arendaşilor, vecinilor, consătenilor şi statului român. „În perioada 15 iunie - 22 iulie am primit 131 de dosare prin care s-a solicitat avizul final în vederea încheierii de contracte de vânzare-cumpărare pentru o suprafaţă de aproximativ 70 de hectare. De marţi am început să eliberăm şi avizele respective”, a mai precizat Dan Tănăsescu.
Volum mare de muncă
Noua lege dă bătăi de cap funcţionarilor din primării care încă nu cunosc ce trebuie să conţină dosarul şi ca atare pun oamenii pe drumuri. Reprezentanţii Direcţiei Agricole Gorj recunosc că foarte multe primării încă mai solicită informaţii de acest gen, deşi legea a intrat în vigoare în urmă cu mai bine de o lună. Cei 19 angajaţi ai instituţiei se confruntă cu un volum mare de muncă, dat fiind faptul că trebuie să verifice fiecare dosar în parte şi să-i lămurească pe funcţionarii primăriilor. La rândul lor, primarii se bucură că nu conduc localităţi care deţin suprafeţe mari de teren. Printre comunele care au emis cele mai multe adeverinţe pentru vânzare-cumpărare de terenuri se află şi Primăria Bâlteni. „Fie că sunt mai aspre sau mai blânde legile trebuie respectate. Avem noroc că în zona noastră suprafeţele de terenuri sunt foarte mici, în comparaţie cu alte zone ale ţării unde sunt cereri foarte multe din partea cetăţenilor”, a declarat Gheorghe Păsărin, primarul comunei Bâlteni.
Afişarea ofertei creează conflicte între oameni
Cu un volum mare de muncă se confruntă şi primăriile din zonele miniere. „Avem doar doi angajaţi la Serviciul Agricol care trebuie să se ocupe de retrocedări, eliberează adeverinţe de rol, de telefonie, verifică dosare APIA şi întocmesc dosare pentru fiecare vânzător în parte, apoi le ducem la Direcţia Agricolă. Este un volum mult mai mare de muncă. Procedura pentru vânzarea-cumpărarea de terenuri este foarte greoaie”, a declarat Mihai Calotă, primarul de la Urdari. Acesta a mai precizat că afişarea ofertei creează conflicte între oameni. „Suntem într-o zonă minieră şi zilnic se fac negocieri întrucât se înaintează cu excavarea. Oamenii se duceau şi negociau preţul direct cu mineritul. Acum, odată cu afişarea ofertei, apar discuţii între oameni atunci când văd preţurile cu care au negociat vecinii lor. Nu cred că această lege se va menţine. S-a mai încercat o dată introducerea acestei proceduri de vânzare, dar s-a revenit la situaţia iniţială. Cred că aşa se va întâmpla şi de data aceasta”, a mai precizat primarul Mihai Calotă.