Câţiva zeci de membri importanţi din conducerea Marii Loje Naţionale a României şi-au dat întâlnire la sfârşitul săptămânii trecute la Târgu Jiu cu ocazia unui eveniment extrem de important pentru ei, respectiv trecerea într-un an nou. „Revelionul” masonilor nu a fost un chef monstruos, ci o dezbatere despre apartenenţa la această mişcare a unor gorjeni celebri, precum Constantin Brâncuşi sau Tudor Vladimirescu, printre absenţii de la întâlnire numărându-se Tănase Lolescu, cel care a înfiinţat la Hobiţa prima lojă masonică rurală din lume.

Francmasonii de rit scoţian, antic şi acceptat din România celebrează în fiecare an sărbătoarea Sfântului Ion de vară, care este considerat patronul francmasoneriei universale. La sfârşitul săptămânii trecute câţiva zeci de reprezentanţi ai Marii Loje Naţionale din România şi-au dat întâlnire la Târgu Jiu, sub conducerea marelui maestru Tudorel Niţulescu şi a marelui secretar Viorel Dănacu. Jurnaliştii nu au avut accesul permis în sala de şedinţe, pe motiv că participanţii sunt singurii care decid dacă îşi fac publică apartenenţa la mişcarea masonică sau nu, lucru ştiut deja. Şefii MLNR au convocat, în schimb, o întâlnire cu presa la care au întârziat câteva zeci de minute, motivul reprezentându-l discuţiile din sală, despre care au fost oferite însă prea puţine amănunte. Marele Maestru Tudorel Niţulescu, ales luna trecută în funcţia respectivă, a preferat, în schimb, să vorbească despre masonii din Gorj trecuţi în nefiinţă şi deveniţi celebri în toată lumea, Tudor Vladimirescu şi Constantin Brâncuşi fiind daţi ca exemple.

„Unul dintre ei este Tudor Vladimirescu, anul 1821 reprezentând începutul României moderne. Tudor a fost mason, a fost iniţiat în Rusia, e un bărbat de stat pe care îl respect extraordinar pentru ceea ce a făcut. Prin caracter, ţinută şi dotarea fizică pe care i-a dat-o Dumnezeu, el conflictele cu boierii nu le aveau doar datorită problemelor sociale. Şi boierii de atunci, ca şi cei din ziua de azi, îşi luau ca neveste fete tinere, care, când îl vedeau pe Vladimirescu, treceau către un ezoterism pe care îl ştiţi voi mai bine decât mine. La fel şi Constantin Brâncuşi, un stâlp al culturii mondiale, mason şi el, cum să nu decidă sufletul meu de mare român, ca la sfârşit de an masonic şi la o sărbătoare aşa de importantă, Sfântul Ioan de vară, sărbătoarea pâinii, solstiţiul de vară, să n-o fac la Târgu Jiu? Şedinţele de Mare Consiliu le avem o dată pe lună, dar anul masonic o dată pe an se încheie”, a explicat Niţulescu.

 Masonul din Hobiţa e grav bolnav

Cu toată bucuria prilejuită de venirea la Târgu Jiu pentru a se întâlni cu fraţii săi, Niţulescu nu a putut să dea ochii şi cu reprezentantul singurei organizaţii masonice din mediul rural, respectiv, cea de la Peştişani, mai exact chiar din Hobiţa lui Brâncuşi. Tănasie Lolescu, fost primar comunist al oraşului Motru, a reuşit din 1989 să pună la Hobiţa bazele singurei lojă masonice din lume, asta după ce, în tinereţe, prin anii 50, dăduse un ordin de demolare a Coloanei Infinitului realizată de Brâncuşi la Târgu Jiu. Lolescu a lipsit acum de la întâlnirea fraţilor săi, fiind grav bolnav la un spital din Bucureşti, el având peste 80 de ani. „A avut un accident, probleme de sănătate, tocmai a fost internat la spitalul Elias din capitală. Aş fi vrut să fie cu noi. Suntem îngrijoraţi, dar ţinem legătura cu spitalul pentru a-i fi bine. Are o anumită vârstă, eforturile nu-l mai avantajează, dar este venerabilul lojei din Hobiţa, lojă care a făcut cinste României după ce a apărut pe prima pagină în Paris Match, francezii fiind încântaţi de acest lucru pentru că ei nu au o lojă sătească, lucru pe care noi l-am reuşit”, afirmă marele maestru.

De amintit ar fi faptul că o altă mişcare masonică importantă din ţară are în fruntea sa un alt gorjean, Constantin Bartolomeu Săvoiu fiind cel care conduce Marea Lojă Naţională Unită din România. Acesta s-a iniţiat în tainele masoneriei pe pământ francez în urmă cu peste trei decenii, el având dublă cetăţenie, fiind unul dintre gorjenii care a călcat pe urmele lui Brâncuşi şi care a şi reuşit pe meleaguri străine, e drept că nu în domeniul artei, ci în cel al afacerilor şi politicii.