Reorganizarea sistemului energetic în doi mari producători, Electra şi Energetica, a fost contestată atât de sindicate, cât şi de administratorii unor firme private. Surse oficiale susţin că au fost formulate nu mai puţin de 13 opoziţii, care urmează a fi soluţionate de judecătorii delegaţi pe lângă Registrul Comerţului. Contestaţiile, deşi multe la număr, în fapt pot fi reduse la una singură, deoarece sunt trase la indigo. Aspectele contestate sunt aceleaşi în toate opoziţiile, chiar şi formulările fiind identice în proporţie de peste 90%.

Printre sindicatele care au contestat înfiinţarea Electra se numără cele din Hidroelectrica, Nuclearelectrica, dar şi Federaţia Naţională a Muncii condusă de Constantin Creţan, unde se regăsesc sindicalişti gorjeni din minerit şi energie. Au mai formulat opoziţii şi câteva firme private care au creanţe de recuperat de la societăţile care vor intra în componenţa Electra sau Hidroenergetica.

Votul Fondului Proprietatea, contestat

Primul punct din opoziţiile formulate de sindicate se referă la faptul că Fondul Proprietatea, care are calitate de acţionar minoritar la mai multe companii energetice, şi-a dat acordul pentru fuziunea acestora, fără ca în prealabil să aibă acordul AGA. „Considerăm că votul exprimat de reprezentantul SC Fondul Proprietatea SA nu exprimă voinţa reală a acţionarului, având în vedere că trebuia exprimată printr-o Hotărâre a Adunării Generale Extraordinare a societăţii, adunare care nu a avut loc”, se arată în opoziţiile formulate de sindicate.

Fondul Proprietatea deţine acţiuni la Nuclearelectrica, Hidroelectrica şi la complexurile energetice Turceni, Rovinari şi Craiova.

Ajutor de stat mascat în spatele reorganizării

Un alt motiv pentru care sindicatele au contestat reorganizarea sistemului energetic este acela că, în spatele divizării unor companii profitabile gen Hidroelectrica şi a fuziunii cu alte companii aflate pe pierdere s-ar ascunde un ajutor de stat, care ar depăşi pragul admis de Comisia Europeană.

Potrivit sindicaliştilor din energie, „este vorba de ajutor de stat indirect, încrucişat, acordat prin fuzionarea unor unităţi profitabile (Nuclearelectrica, Hidroelectrica) cu societăţi aflate pe pierderi, în situaţia de a nu-şi putea continua activitatea (Termoelectrica, Compania Naţională a Huilei etc)”. Sindicaliştii susţin că ajutor de stat mascat ar fi următoarele: datoriile CNH, Termoelectrica şi SNLO către bugetul de stat care ar urma să fie suportate de noile companii şi care sunt estimate la aproape patru miliarde de lei; ajutorul de stat pentru sectorul huilei de 550 de milioane de lei necesar pentru restructurare şi reorganizare, urmat de subvenţii încrucişate la unităţile rentabile; compensaţiile pentru disponibilizaţii din societăţile nou create în sectorul energiei care depăşesc suma de 110 milioane de lei.

Chichiţe juridice

Sindicaliştii care contestă reorganizarea sistemului energetic se folosesc şi de chichiţe juridice în opoziţiile formulate. Astfel, aceştia se leagă de faptul că Ministerul Economiei apare ca acţionar după fuziune, în timp unele companii au trecut în statut drept acţionar Statul.

Un alt aspect contestat este acela că proiectul de divizare nu reglementează modalitatea concretă de împărţire a pasivului societăţilor care se divizează sau fuzionează. De exemplu, sindicaliştii susţin că nu rezultă clar cum se împart liniile de credit contractate până acum de Hidroelectrica între cele două noi companii.

Opozanţii mai susţin că reorganizarea sectorului energetic nu are la bază un studiu fundamentat din punct de vedere economic, ba chiar că este în contradicţie cu strategia energetică aflată în vigoare. Lipsa avizului Consiliului Concurenţei este un ultim motiv invocat în toate cele 13 opoziţii formulate cu privire la reorganizarea sistemului energetic.

Înfiinţarea Electra, din care ar urma să facă parte SNLO, complexurile energetice Turceni, Rovinari şi Craiova, Nuclearelectrica şi o parte din Hidroelectrica depinde de soluţionarea în instanţă a acestor opoziţii, ceea ce face ca termenul de 1 iulie 2010 prevăzut pentru înfiinţarea acesteia să nu poată fi respectat. Judecata poate dura de la câteva luni la câţiva ani.