Puțini știu, deși s-a mai scris, că pe exteriorul Bisericii Sfinții Voievozi, din centrul Târgu Jiului, apar pictați filosofi și oameni de știință. Sfinții sunt înăuntru, la răcorică, bine mersi. Problema e că mulți dintre ăia pictați mai sunt și în pantaloni scurți, motiv pentru Jandarmul de la intrarea în Prefectură să-i dea afară de pe biserică sau măcar să-i îmbrace.

Istoria bisericii și a poziționării ei nefericite: ”Când demolăm mizeria asta?”

Construită la jumătatea secolului XVIII și ctitorită de negustorii Dobre Sîrbu și Radu Cupetu, biserica din buricul Târgului are o istorie tumultuoasă. Pe vremea comuniștilor, a fost închisă din cauză că era prea aproape de sediul actual al Prefecturii (la vremea respectivă, sediu al Comitetului Județean de Partid). Bătrânii spun că ședințele comuniștilor erau deseori perturbate de prezența impunătoare a frumoasei construcții de peste drum, pe care o vedeau pe fereastră.

”Când demolăm mizeria asta?”, ar fi întrebat nu o dată câțiva activiști mai zeloși, în timpul ședințelor, conștienți că doctrina oficială de partid nu se potrivea nicicum cu abordarea teologică asupra vieții. Spunem doctrină ”oficială” pentru că în majoritatea membrilor de partid continuau să fie religioși și să respecte învățăturile biblice, dar o făceau mai ferit și mai mult acasă, din respect pentru Partid. 

Biserica ar fi scăpat neatinsă doar pentru că o echipă de cercetători a dat buzna la Comitetul Central și ar fi spus că la baza clădirii sunt mormintele eroilor luptelor de pe Jiu. Se pare totuși că nu ar fi o versiune adevărată. Într-adevăr, există oseminte la baza bisericii, dar explicația e mai simplă: pe vremuri, pentru că nu exista cimitir, preoții și monahii bisericii care mureau erau îngropați pur și simplu în curtea acesteia.

A fost închisă, totuși, pe perioada comunistă, și transformată, într-o mișcare genială de PR bolșevic, în ”muzeu”. A fost însă redeschisă chiar în timpul revoluției, când lucrurile încă nu se limpeziseră complet în țară, în seara de 24 decembrie 1989.

De ce filosofi, nu sfinți?

Fostul preot paroh, Mihai Roibu, explica într-un material de anul trecut apărut în Adevărul că pe biserică apar pictați filosofi ”pentru că apropierea de Dumnezeu se face inclusiv prin cunoaștere, rațiune și gândire”. 

Actualul preot paroh are și o completare: ”Filosofii antici pe care îi vedeți pe zidurile bisericii au fost, într-un fel, precursorii creștinismului. Asta pentru că, într-o perioadă în care toate societățile erau politeiste (n.r. - se închinau mai multor zei), acești filosofi au fost primii care au spus că întreaga natură se supune unei singure forțe creatoare. Practic, au inventat monoteismul, ideea de unic Dumnezeu.”

Într-adevăr, Platon pare că a fost primul care a vorbit despre monoteism, cu 400 de ani înainte de Hristos. În Republica, acesta vorbea despre ”Idealul Binelui, o singură sursă a tuturor lucrurilor bune din Univers”. Aceste texte, cât și cele care au urmat, ale adepților lui Platon, au influențat foarte mult teologia creștină timpurie.

Cu toate că rolul filosofilor antici în apariția creștinismului este demonstrat și evident, biserica din Târgu Jiu rămâne una dintre puținele din țară pe care apar filosofi, nu sfinți.