Descoperirea făcută de compania OMV în privinţa depozitului uriaş de gaze naturale existent la trei kilometri şi jumătate în subsol nu îi încântă foarte mult pe localnici. Aceştia sunt nevoiţi să îşi facă în continuare focul în sobe cu lemne pe care le obţin destul de greu din pădurile învecinate.

Oamenii rămân „reci” la vestea că sub ei se află unul dintre cele mai mari zăcăminte de gaze din Europa, compania petrolieră anunţând că la nivel de România este cea mai mare descoperire din ultimii şase ani. „Păi o să fie bine probabil pentru austrieci sau pentru cine o să scoată gazele, pentru noi în nici un caz. Noi nu avem gaze, nu avem reţea de apă, poate la anul în campania electorală o să vină unul sau altul să ne mai promită câte ceva, în rest, nimic”, spunea ieri un localnic.

La nici 200 de metri de sonda 4539 sătenii pun mare preţ în continuare pe lemne. Gazele rămân pentru ei un lux pe care nu şi-l permit nu neapărat din cauza preţurilor, ci a faptului că satul nu are o reţea proprie de distribuţie. Zeci de kilometri de conducte magistrale transportă gazul de la Totea în depozitele Petrom, dar pentru localnici nu s-au găsit posibilităţi care să le asigure şi lor accesul la această bogăţie a subsolului din satul lor. „La alegerile trecute, unul care a candidat la Primărie a săpat şanţurile, ca să ne convingă pe noi că o să bage el gazele. L-au votat oamenii, iar după alegeri a înfundat şanţurile, dacă puteţi crede aşa ceva. Nici vorbă de gaze la noi în sat de reţea de gaze”, mai spunea ieri o localnică ce căra în braţe nişte lemne ce urmau să ardă în sobă.

Sonda de la Totea poate să dea anual circa 157 de milioane de metri cubi de gaze, producţia zilnică fiind de peste 400.000 de metri cubi. Astfel, printr-o singură „ţeavă” este asigurat 1% din consumul total al României şi 3% din producţia Petrom, localnicii spunând că săptămâna viitoare încep negocierile cu oficialii companiei pentru alte terenuri care ar urma să fie cedate şi exploatate de sondori.