Conducerea Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia a avut o reacţie dură şi fără precedent la adresa unor comisari ai Gărzii Financiare Gorj care, din eroare sau nu, ar fi inventat un prejudiciu de 34 de milioane de euro. Considerând concluziile raportului întocmit de comisarii Gărzii Financiare drept nereale şi absurde, SNLO a decis să facă plângere penală împotriva acestora. Ba mai mult, pentru că datele pe care SNLO le consideră eronate au ajuns în presă, directorul general al companiei miniere, Daniel Burlan, a spus că societatea va cere despăgubiri Gărzii Financiare pentru prejudiciul de imagine creat.

SNLO a dat duminică publicităţii un comunicat de presă prin care anunţă că „a luat act cu regret“ de faptul că un raport „eronat şi rău-voitor întocmit de doi comisari ai Gărzii Financiare Gorj a prejudiciat grav imaginea SNLO în ultimele zile“.

Este vorba de un act de control întocmit de doi comisari ai Gărzii Financiare Gorj, Gigel Gheorghe Capotă şi Florinel Florea-Ianc, la solicitarea poliţiei. Totul a pornit chiar de la o constatare a conducerii Exploatării Miniere de Carieră Motru, potrivit căreia cantităţile de cărbune din depozitele carierelor Roşiuţa şi Lupoaia sunt mai mici decât apare în acte. Conducerea SNLO a dispus în luna iunie a acestui an o comisie care să verifice aspectele semnalate şi a constatat o diferenţă de stoc de 104.000 de tone în depozitul de la Lupoaia şi 46.000 de tone în depozitul Carierei Roşiuţa. În urma anchetei interne a SNLO a rezultat că diferenţele au fost cauzate de raportări eronate, astfel că au fost luate măsuri disciplinare cu persoanele găsite vinovate, spune Daniel Burlan. În paralel, poliţia a început o anchetă pentru care a solicitat sprijinul Gărzii Financiare. Potrivit lui Daniel Burlan, prima notă de constatare a celor de la Garda Financiară a avut concluzii similare cu cele ale comisiei interne a SNLO. După care, lucrurile au luat o întorsătură bruscă.

Cum s-a ajuns la prejudiciul de 2,5 milioane de tone de cărbune?

Daniel Burlan a declarat că a rămas surpins de modalitatea în care comisarii Gărzii Financiare au calculat aşa-zisul prejudiciu. Burlan spune că în mod normal, cantităţile de cărbune şi de steril extrase se calculează prin măsurători topografice care se fac lunar. În loc să facă asta, cei de la GF Gorj au luat registrele de evidenţă de la dispeceratele de carieră şi au calculat câte ore au lucrat respectivele utilaje în perioada 1 ianuarie 2007 – 30 iunie 2009. Au înmulţit respectivele ore cu o productivitate medie de 1.000 de tone/oră şi au constatat un plus de producţie care nu a fost raportată şi implicit nu se regăseşte în stocuri. Acest plus de producţie ar fi de 2.235.000 de tone de cărbune, care în bani ar însemna circa 145 milioane de RON. La această sumă, comisarii au mai calculat şi impozite aferente de 56 de milioane de RON.

Burlan spune despre acest prejudiciu că este „absurd şi nereal“ şi argumentează prin aceea că, dacă ar fi existat un plus de producţie de 2,5 milioane de tone de cărbune, asta ar presupune şi excavarea a 14 milioane de tone de steril. „Aceste cantităţi, adăugate la producţia deja realizată de cele două cariere, ar presupune o productivitate a muncii care depăşeşte cu mult capacitatea de lucru a excavatoarelor. În realitate acest cărbune nu a fost extras“, susţine Daniel Burlan. Mai mult, directorul general al SNLO a explicat că diferenţele dintre registrele dispecerilor şi actele contabile sunt cauzate atât de faptul că la EMC Motru a fost raportată o productivitate a muncii mai mare decât cea reală, dar şi pentru că în registre nu s-au notat „chiar la minut“ orele de pornire şi de oprire a utilajelor.

Burlan: „Suntem absolut convinşi că prejudiciul nu există“

Daniel Burlan spune că şi pentru nespecialişti este evident că prejudiciul invocat de comisarii Gărzii Financiare nu există şi în aceste condiţii crede că raportul de control al acestora relevă mai degrabă rea-voinţă decât incompetenţă. Din acest motiv, conducerea SNLO a decis următoarele, după cum se arată în comunicatul de presă: contestarea actului de control întocmit de cei doi comisari ai Gărzii Financiare Gorj şi depunerea unei plângeri penale împotriva celor doi comisari care au întocmit raportul. SNLO mai anunţă că îşi rezervă dreptul de a cere despăgubiri Gărzii Financiare pentru prejudiciul de imagine creat SNLO, pe care le estimează la 10% din prejudiciul care se va dovedi a fi inventat în urma finalizării experizelor de specialitate. Cum SNLO consideră că prejudiciul nu există, daunele de imagine depăşesc trei milioane de euro. Burlan mai spune că SNLO va solicita Inspectoratului General al Poliţiei şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să verifice în ce condiţii a fost dispusă şi efectuată constatarea unui prejudiciu absurd, care nu poate fi real, şi cum de astfel de date au ajuns să fie date publicităţii.

RESPECT

Conducerea SNLO susţine că funcţionarii plătiţi din bani publici ar trebui să dea dovadă de mai mult respect faţă de contribuabili. „Societatea Naţională a Lignitului Oltenia contribuie anual la bugetul de stat cu suma de 300 de milioane de RON, bani care susţin salariile a 10.000 de bugetari. Nu acceptăm ca imaginea SNLO să fie afectată de interesul unor funcţionari care fac jocuri obscure în speranţa câştigării unor poziţii ierarhice superioare şi suntem decişi ca şi pe viitor să luăm atitudinile care se impun“, a declarat Daniel Burlan.

MĂSURI

Pentru ca pe viitor să nu mai apară neconcordanţe între registrele dispecerilor şi situaţia reală din teren, SNLO a început încă de acum câteva luni implementarea unui sistem de determinare în mod automat a cantităţilor excavate de fiecare utilaj. Specialiştii SNLO pun la punct ultimele detalii tehnice pentru ca acest sistem să devină funcţional, susţine biroul de presă al SNLO.

«IMPOSIBIL ŞI ABSURD»

În exclusivitate pentru ziarul online de investigaţii www.gorjnews.ro, Daniel Burlan a explicat de ce este imposibil ca o cantitate de 2,5 milioane de tone să fie sustrasă din depozitele SNLO: „Acea cantitate înseamnă producţia pe un an a acelei cariere. Mai mult, ca să extragi 2,5 milioane de tone trebuie să mai extragi încă 15 milioane de metri cubi de steril, pentru că la un raport de decopertă de 1 la 6, cât este în zona Motru, asta înseamnă: 15 milioane de metri cubi de steril. Ca să mai dai încă 15 milioane de metri cubi de steril, presupune încă un an de funcţionare. Deci este aproape imposibil şi absurd, iar ca să extragi cantitatea asta de 2,5 milioane tone, să o depui în stocuri şi să o transporţi la o navetă ce înseamnă 2200 de tone de cărbune, presupune aproape 1200 de navete, deci aproape 4 navete pe zi. N-ar putea trece neobservată această livrare. Sunt mulţi factori de răspundere care avizează, începând de la CFR, controlorii de trafic ş.a.m.d., deci este absurd. În plus, stocurile maxime existente la cele două subunităţi ale EMC Motru sunt de 400.000 de tone».

• mai multe pe www.gorjnews.ro