România se confruntă cu o situație economică alarmantă în 2025, marcând din nou cea mai ridicată rată a inflației din Uniunea Europeană, în timp ce se zbate cu unul dintre cele mai mari deficite bugetare din spațiul comunitar.

Inflația, din nou pe primul loc în UE

Conform celor mai recente date Eurostat, România a redevenit țara cu cea mai mare inflație din UE, cu o rată anuală de 5,1% în martie 2025. Aceasta este de peste două ori mai mare decât media europeană, de 2,5%. Ungaria (4,8%) și Polonia (4,4%) completează podiumul țărilor cu cele mai mari scumpiri. Printre produsele cu cele mai accentuate creșteri de preț se numără margarina (+12,7%), citricele (+10,4%) și serviciile de igienă și salubritate, cu creșteri între 12 și 14%.

Deficit bugetar uriaș și cheltuieli în creștere

Pe lângă inflația ridicată, România are și unul dintre cele mai mari deficite bugetare din UE. În 2024, deficitul s-a ridicat la 9,28% din PIB, potrivit metodologiei ESA, iar pentru 2025 guvernul s-a angajat la un prag de maximum 7%. Cu toate acestea, cheltuielile bugetare continuă să crească într-un ritm mai rapid decât veniturile. Salariile bugetarilor au crescut cu 16,2% în primele luni ale anului, iar cheltuielile totale cu 9,2%, în timp ce veniturile bugetare au crescut doar cu 3,5%.

„Situația bugetară este o bombă cu ceas”, avertizează analistul economic Adrian Negrescu. Acesta atrage atenția asupra riscului ca România să fie retrogradată la categoria „junk” de agențiile de rating, dacă nu sunt luate măsuri urgente.

Soluții evitate sau amânate

Guvernul Ciolacu susține că nu ia în calcul majorarea taxelor și mizează pe reforme fiscale și reducerea cheltuielilor. Purtătorul de cuvânt al Executivului, Mihai Constantin, a declarat că se lucrează la eficientizarea aparatului bugetar și la reducerea cheltuielilor cu bunuri și servicii.

În paralel, ministrul de Finanțe, Tanczos Barna, afirmă că deficitul de 7% este o „bornă obligatorie”, care poate fi atinsă doar prin control strict al cheltuielilor. Tot el avertizează că o eventuală creștere a taxelor în timpul anului ar fi un „șoc economic”, cu impact negativ asupra încasărilor și consumului.

Viitorul economic: tăieri sau acord cu FMI?

În lipsa unor măsuri ferme, precum reducerea cheltuielilor neesențiale (ex. investiții în stadioane sau achiziții luxoase) și eficientizarea administrației publice, România riscă să se îndrepte spre o criză de proporții. Un acord cu FMI devine tot mai probabil, în contextul în care datoria publică și costurile cu dobânzile (peste 10 miliarde de euro anual) apasă greu pe buget.

Perspectivele economice rămân incerte, iar anul 2025 ar putea fi decisiv pentru stabilitatea financiară a României.