Procurorii evită să facă lumină cu privire la cea mai proastă investiţie cu bani europeni făcută vreodată în Gorj. Zece milioane de euro s-au băgat la Rânca într-un telescaun, o staţie de apă şi canalizare. Consiliul Judeţean Gorj a accesat fondurile împreună cu primăriile Novaci şi Baia de Fier pe programul PHARE 2006. Pentru administrarea acestora a fost înfiinţată societatea Vârful Păpuşa, care a intrat în insolvenţă după trei ani de pierderi. Asta pentru că staţia de apă şi canalizarea nu au fost puse niciodată în funcţiune, deşi sunt gata de patru ani, iar telescaunul mai mult stă, fiind construit într-o zonă unde viscoleşte tot timpul. Mai mult, pârtia de schi este pe partea însorită a muntelui, unde zăpada se topeşte mai repede, iar în zonă nu este sursă de apă, pentru tunurile de zăpadă. De două ierni, telescaunul este exploatat gratuit de constructor, iar astăzi Consiliul Judeţean ia în discuţie un studiu de oportunitate, care să permită concesionare investiţiei pentru 5.000 de euro pe an.

Consiliul Judeţean Gorj va lua astăzi în discuţie un studiu de oportunitate, care să îi permită concesionarea investiţiei de milioane de euro pe mai nimic. Studiul porneşte de la realitatea că telescaunul s-a dovedit neprofitabil cât timp a fost administrat de societatea statului, Vârful Păpuşa. Iată ce scrie în studiul de oportunitate: „După cum se observă în toţi acei trei ani, indicatorii realizaţi de societatea desemnată să exploateze serviciul de transport pe cablu (în sezonul de schi 2013-2014 s-a procedat de către aceasta la cedarea serviciului de exploatare către un alt agent economic, tocmai datorită incapacităţii de a susţine costurile, înregistrând în toţi trei anii, după cum se observă, o cifră de afaceri medie de 5.000 de euro- exceptând anul 2011), cumulând, însă pierderi care la data declanşării procedurii insolvenţei erau de 85.118 lei, respectiv: creanţe bugetare-ANAF- 20.711 lei; creanţe salariale (restanţe salarii)- 51.350 de lei; creanţe chirografare (furnizori utilităţi energie electrică)- 13.102 lei”.

Acelaşi document arată faptul că cele trei unităţi administrativ teritoriale au interesul de a delega contractul de gestiune către un investitor privat, urmărind două aspecte: încasarea unui venit fix sub forma redevenţei; precum şi transferul riscurilor operaţionale către un operator specializat care să obţină venituri sigure pentru bugetul local în condiţii de risc minim. Potrivit studiului de oportunitate, firma care va câştiga licitaţia organizată în vederea concesionării telescaunului va trebui să efectueze lucrări de infrastructură, pentru care autorităţile nu dispun de fonduri suficiente. Este vorba despre: consolidarea terenurilor aferente pârtiei şi zona de acces; amenajarea parcărilor şi consolidarea în mod special a acestora împotriva factorilor de eroziune prin acţiunea apelor pluviale; precum şi creşterea randamentului de exploatare prin atragerea de alte surse de finanţare, prin construirea şi prelungirea instalaţiei existente cu un încă un tronson care să permită accesul în zona imediată a Vârfului Păpuşa şi amenajarea de noi pârtii pe versanţii nordici ai masivului.

Redevenţă minimă pentru a atrage ofertanţi

Odată cu aprobarea studiului de oportunitate de către Consiliul Judeţean Gorj şi de către Consiliile Locale Novaci şi Baia de Fier se va trece la întocmirea caietului de sarcini şi a regulamentului licitaţiei. Potrivit reprezentanţilor Consiliului Judeţean, licitaţia în vederea concesionării telescaunului de la Rânca va avea loc până la sfârşitul lunii martie. „S-a stabilit o redevenţă minimă de 5.000 de euro tocmai pentru a se depune cât mai multe oferte. Este nevoie de minim 3 oferte eligibile. În caz contrar procedura se va repeta, iar dacă după prima repetare nu se va atribui se va trece la negociere directă. Durata contractului de delegare prin concesiune a serviciului de transport prin cablu este 10 ani, iar criteriul de selecţie a ofertelor este valoarea cea mai mare a redevenţei”, a declarat Costel Marcău, şeful Compartimentului Juridic din cadrul Consiliului Judeţean Gorj.

Autorităţile locale spun că se mulţumesc şi cu o redevenţă mică întrucât telescaunul nu este amplasat într-o zonă propice turismului montan. Pârtia este amenajată pe partea cu soare, astfel că zăpada a lipsit de multe ori, iar în zonă nu este sursă de apă, pentru a permite folosirea unor tunuri de zăpadă. Mai mult, vântul este destul de puternic, astfel că de foarte multe ori telescaunul este oprit, pentru a nu pune viaţa turiştilor în pericol.

Ion Manta, viceprimarul din Novaci, a spus cum se vor împărţi banii care vor fi obţinuţi din redevenţă. „Unităţile administrative Novaci şi Baia de Fier vor primi 33,33% din redevenţă, iar Consiliul Judeţean circa 34% din redevenţă. Telescaunul este amplasat într-o zonă unde viscoleşte continuu, iar firma care-l va concesiona va trebui să facă anumite investiţii. S-a discutat şi despre prelungirea traseelor până la gondola din Vâlcea, de la Vidra, despre amenajarea mai multor pârtii de schi. Pe traseul de unire se întâlnesc şi proprietăţi ale persoanelor juridice şi sunt obşti dispuse să concesioneze teren”, a declarat Ion Manta, viceprimarul de la Novaci.

TELESCAUN

Transportul pe cablu în staţiunea montană Rânca are 980 de metri liniari, o diferenţă de nivel de 300 de metri şi face legătura între punctul Tivele şi Fântâna de sub Păpuşa.

APĂ

În timp ce staţia de apă şi canalizarea nu sunt puse în funcţiune, iar Consiliul Judeţean nu dă explicaţii, cabanele din Rânca rămân de multe ori fără apă, turiştii neavând posibilitatea unui duş.

PIERDERI

Situaţia economico-financiară a societăţii Vârful Păpuşa a fost una extrem de proastă, înregistrând pierderi mari. Exceptând anul 2014, când societatea a intrat în insolvenţă, nerealizând venit, pierderile au fost de 19.625 lei în anul 2011; 83.201 lei în 2012 şi 86.721 lei în 2013.

PERSONAL

Firma care va concesiona telescaunul va trebui să angajeze un personal minim de exploatare, întreţinere şi revizie a telescaunului. Pe un schimb, structura personalului va fi următoarea: şef de instalaţie; operator RSVTI; un mecanic trolist autorizat de IT-ISCIR permanent în cabina de comandă; un electrician calificat care în timpul exploatării poate fi folosit şi ca agent de peron la îmbarcare sau debarcare; operator ratrack care poate fi folosit şi ca agent de peron; doi agenţi de peron din care unul la îmbarcare, în staţia inferioară, iar unul la debarcare în staţia superioară; agenţi de peron, în timpul exploatării sunt acoperiţi de către operatorul ratrack şi de electrician; precum şi un casier.