Profesorul Mihai Vîlceanu de la Colegiul Naţional ”Ecaterina Teodoroiu” a împlinit ieri 60 de ani, din care mai mult de jumătate i-a dedicat elevilor acestei şcoli din Târgu Jiu. Predă fizică în cadrul colegiului de 33 de ani, timp în care rezultatele muncii sunt vizibile, mai ales prin numărul mare de elevi care predau la rândul lor fizica, unii peste hotare. Profesorul Mihai Vîlceanu a ales fizica la îndemnul părinţilor, deşi mărturiseşte că şi-ar fi dorit să aleagă o meserie mai riscantă.

Prilej de sărbătoare, ieri, la Colegiul Naţional ”Ecaterina Teodoroiu”. Unul dintre cei mai îndrăgiţi profesori a împlinit 60 de ani. Profesorul Mihai Vîlceanu predă fizica de 33 de ani în cadrul colegiului, dar este pasionat şi de istorie şi de astronomie. ”Am ales fizica pentru că am zis că e mai de viitor. Se dăduse drumul la Măgurele, Ceauşescu făcuse Platforma Măgurele, reactor nuclear acolo. Suntem nouă cadre didactice de fizică în familie, doi sunt în străinătate profesori de fizică. Când vorbim de generaţia asta vorbim de copiii cu care noi, profesorii, trebuie să ţinem pasul ca să nu ne facem de ruşine. Idealul este ca fiecare copil să-şi depăşească profesorul. Avem elevi foarte buni, jumătate de la ţară. Vin, trag tare, îi ajung din urmă pe ceilalţi şi apoi îi depăşesc. Copii buni de la Sadu, Ţicleni, Tismana, Cărbuneşti”, a spus profesorul Mihai Vîlceanu.

Cadrul didactic mărturiseşte că satisfacţia cea mare vine din rezultatele elevilor pe care îi pregăteşte. ”Anul trecut am avut un elev în Lotul Internaţional de Fizică. A dat la Automatică şi a dat şi la Medicină, unde a şi rămas. Ţin legătura cu aproape toţi elevii mei care au avut rezultate excepţionale de-a lungul timpului. Am avut elevi care acum sunt profesori la Strasbourg sau chiar în America”, a spus profesorul Mihai Vîlceanu.

Pasionat de astronomie, profesorul Vîlceanu studiază această disciplină în timpul liber, mai ales atunci când nu este ocupat cu studierea fenomenelor fizice. ”În prezent scriu o carte ”Fenomene fizice folosite în investigarea medicală”, vreau să rămână ceva în urma mea, pentru mine este mai mult o acţiune de popularizare. Am mai făcut un studiu, am studiat în şcoală nivelul intensităţii sonore. Am vrut să văd nivelul intensităţii sonore în timpul unei ore, în pauză, drumul dintre casă spre şcoală. Pot fi trase nişte concluzii fantastice. Mai sunt pasionat şi de astronomie, am lunetă, am telescop acasă”, povesteşte profesorul Mihai Vîlceanu.

În adolescenţă nici nu gândea că va fi profesor, se voia cercetător la Fabrica de Ape Grele de la Halânga, însă destinul a avut alte planuri. ”Planurile mele au fost cu totul altele, mi-aş fi dorit să am o slujbă în cadrul uzinei de hidroliză subterană, dar iată că nimic nu este întâmplător în viaţă. Sunt născut pe 5 octombrie, odinioară Ziua Internaţională a Profesorului, azi Ziua Internaţională a Educaţiei”, spune profesorul Mihai Vîlceanu.