Povestea tristă a celor mai importanți oameni din Gorj cu administrația locală. Rezolvarea problemei statuilor Tătărescu: desființează și soclurile
Primarul municipiului Târgu Jiu, Marcel Romanescu, a dat o dispoziție de desființare a celor două socluri pe care au fost amplasate statuile Arethiei și Gheorghe Tătărescu. Între timp, problema statuilor rămâne nerezolvată.
Pe 26 martie, primarul Marcel Romanescu a semnat o dispoziție de desființare pe cale administrativă a celor două socluri/postamente amplasate fără autorizație pe domeniul public al Municipiului Târgu Jiu, în Parcul Arethia Tătărescu, str. Geneva. Este vorba despre două socluri din zona Muzeului Județean unde au fost amplasate busturile Arethiei și a lui Gheorghe Tătărescu. Busturile fuseseră instalate fără avizul Ministerului Culturii, iar argumentul a făcut înconjurul lumii: sânii statuii Arethiei erau prea… vizibili. Așadar, imediat busturile au fost demontate, au stat ani de zile în depozite, după care au ajuns să fie instalate la Vladimir. În proximitatea parcului de la Școala nr. 4 au rămas doar soclurile. Au fost organizate apoi concursuri pentru realizarea a două noi busturi, însă nimic nu a fost pe placul comisiei de la primărie. Au eșuat. Acum, problema este cu totul eliminată.
Cele două busturi au fost mutate la Vladimir după ce Ministerul Culturii a transmis că nu corespund estetic cu personalitățile istorice și nu au aviz de amplasare în spațiul public. Mai concret, bustul Arethiei Tătărescu ar fi fost prea generos.
Cei doi, Arethia si Gheorghe Tătărescu sunt extrem de relevanți in dezvoltarea Gorjului. Ei au construit Ansamblul monumental „Calea Eroilor” de la Târgu-Jiu, primul muzeu județean, casele memoriale „Ecaterina Teodoroiu” și „Tudor Vladimirescu”, Mausoleul Ecaterinei Teodoroiu, Biserica „Sfinţii Apostoli”, precum si mai multe obiective economice: Fabrica de Ţigarete, Fabrica de Marmeladă, Fabrica de Confecţii, Uzinele Sadu și hidrocentrale.
Gheorghe Tătărescu a fost prim-ministru al României de două ori în perioada interbelică, s-au ocupat și de construirea unui sanatoriu de boli pulmonare la Dobrița, a cărui piatră fundamentală a fost pusă pe 2 august 1936.