Cei doi agenţi ai IPJ Gorj condamnaţi la 13 şi 14 ani de puşcărie pentru că au bătut un om în sediul Poliţiei Stoina până când acesta a murit au primind pedepse care nu sunt considerate deloc mari de către rude şi vecini ai celui decedat acum 7 ani, dar şi de către primul suspect pe care l-au avut în vizor anchetatorii la demararea cercetărilor. Bogdan Eugen Papuzu şi Constantin Cosmin Militaru ar fi trebuit să primească pedepse şi mai mari decât cele dispuse deja de instanţele de judecată, localnicii din Stoina fiind de părere că viaţa celui omorât în bătaie de cei doi a fost minimalizată de instanţele de judecată.

În Stoina nimeni nu e de părere că pedepsele date celor doi poliţişti sunt suficient de dure pentru a-i speria şi pe alţi agenţi predispuşi să îi bată pe oamenii simpli pentru a smulge declaraţii de la ei sau a-i face să mărturisească şi ceea ce nu au făcut vreodată. „Dumnealor erau agenţi ca să păzească lumea de hoţi şi criminali, nu să fie ei cei care dau în oameni şi îi bat până îi omoară. 13 ani şi 14 ani pentru că omori un om ca poliţist mi se pare puţin. El nu făcuse rău la nimeni pe aici prin sat, iar ei vor scăpa cu siguranţă mai repede. O să vedeţi că mai scriu o carte, mai fac ei ceva pe acolo şi peste 6-7 ani vor fi liberi. O aşa pedeapsă pentru cineva care omoară un om nu are cum să nu fie puţin. Poliţia, repet, parcă era să ne protejeze, nu să ne omoare în bătaie”, a spus Cristian Fota, un localnic.

Suspectul nesuspect…

Primul care a fost luat în vizor de către anchetatori în 2008, la comiterea faptelor, a fost însă patronul unui bar din comună, cel care l-a găsit în cârciuma sa pe Druţu, uitat pe acolo de bărmăniță, cel care a declanşat alarma şi l-a făcut pe proprietarul localului să vină repede aici pentru a vedea ce s-a întâmplat. Emanoil Pârjol evident că s-a enervat când l-a găsit pe Druțu în cârciuma sa şi a şi recunoscut că i-a dat şi el o palmă până să cheme poliţiştii din Stoina să ancheteze un posibil furt. Omul nu s-a gândit însă nicio clipă că bărbatul va fi bătut de poliţişti până va da ortul popii, ulterior el fiind considerat de procurorul Emil Moța cel care l-ar fi lovit pe Druțu, iar loviturile i-ar fi cauzat acestuia moartea. „E o pedeapsă mică pentru că eu dacă aș fi făcut acele fapte nu aveam cum să primesc 13 sau 14 ani de închisoare. Sub 20 de ani cred că nu mi-ar fi dat nimeni, ca să nu mă gândesc la pedeapsa pe viață. În plus, dumnealor erau polițiști, nu trebuiau să procedeze în felul acesta. Dacă făceam eu faptele lor cu siguranță aș fi zăcut în spatele gratiilor pentru tot restul vieții. Asta mă face să spun că e o pedeapsă mică”, spune Emanoil Pârjol, neuitând clipele grele prin care a trecut cu ani în urmă, când a fost la un pas de a primi „meniul” de 24 de ore!

Durerea rudelor și prostia polițiștilor

Sora lui Nicolae Druțu, Domnica Gheorghe, spune că ea acceptă sentința dată de instanța de judecată pentru că orice pedeapsă s-ar fi dat pe fratele ei nu l-ar mai fi adus nimeni înapoi printre cei vii. Femeia rămâne însă pentru totdeauna cu imaginea fratelui bătut cu atâta bestialitate încât omul nu o mai putea recunoaște în ultimele sale clipe de viață. Și mai mult continuă să o intrige faptul că autorii crimei sunt oameni în uniformă care, culmea, l-au confundat pe fratele său cu un alt localnic, condamnat pentru furturi și client vechi al polițiștilor care, chiar și așa, nu ar fi trebuit nici el să fie bătut, femeia spunând că și alți localnici au luat bătaie de la Papuzu și Militaru, dar nu au mai reclamat.

„La fratele meu s-a nimerit de a murit, că așa, la câți sunt pe aici prin sat bătuți de ei, trebuiau de mult făcute anchete cu cei doi. Oamenii nu au mai vorbit însă că le-a fost frică, mai ales după ce au văzut ce a pățit fratele meu. Pe el l-au bătut la Poliție, în sediu, l-au dus la fântână în sat, l-au spălat de sânge, au dus mașina Poliției la spălătorie să o curețe de sânge, iar aici, acasă, l-au adus frumos, de cot. Fratele meu de abia a coborât din Logan. Vorbea aiurea. Ei l-au băgat în casă, într-o cameră în care nici nu aveam căldură, că știu că era frig că era tot noiembrie și atunci. L-am găsit acolo, am vrut să vorbesc cu el, era de nerecunoscut, cu părul ridicat, vorbea aiurea, nu m-am înțeles cu el. A ieșit apoi în curte, s-a plimbat un pic pe aici și l-am găsit mort în grădină. Acolo a căzut și a murit. Apoi am aflat că polițiștii îl duseseră în sat, în deal, la altul care avea tot numele de Druțu și pe care îl știa lumea de om cu probleme. L-au dus pe fratele meu acolo, l-au dat jos din mașină, a ieșit bătrânul lui la poartă și i-au spus să vină să își ia progenitura. Apoi a ieșit din casă și hoțul pe care credeau ei că l-au bătut și atunci și-au dat seama că l-au confundat. Pe ei i-a deranjat că unul din ei își serba ziua de naștere când au fost chemați la bar și le-a fost stricată petrecerea. În dosar spune că în sediul Poliției l-au bătut cu bestialitate, iar ei spuneau că a alunecat și s-a lovit cu capul de un ghiveci de flori. Cred că nici ei nu au crezut minciuna asta”, declară sora bărbatul decedat acum 7 ani despre faptele de „vitejie” ale celor doi agenți care până zilele trecute au continuat să lucreze în cadrul IPJ Gorj, lucru care ar fi fost imposibil la oricare altă activitate din mediul privat.