Primăria Albeni a iniţiat un proiect ce urmează a fi depus la Ministerul Cultelor în vederea alocării de fonduri necesare pentru transformarea unei ruine într-o biserică unică la nivel naţional. Este vorba despre Biserica ruină Sf. Ierarh Nicolae, aşezată în centrul comunei, care a fost închisă după cutremurul din anul 1940. Edilul local spune că va face toate demersurile pentru ca această intenţie să devină realitate, mai ales că are o datorie morală faţă de familie, ultimul preot al bisericii fiind bunicul soţiei sale.

O ruină din Albeni are toate şansele de a deveni o biserică unică la nivel naţional. Închisă după al doilea cutremur din anul 1942, Biserica ruină Sf. Ierarh Nicolae încă mai păstrează elemente de unicitate care urmează a fi puse în valoare prin consolidarea şi restaurarea fostului lăcaş de cult. În acest sens autorităţile locale au iniţiat un proiect ce urmează a fi depus la Ministerul Cultelor în vederea alocării de fonduri. Primarul Dumitru Cornea Victora spune că va face tot ceea ce îi stă în putinţă pentru că acest proiect să se concretizeze întrucât are o datorie morală atât faţă de comunitate, cât şi faţă de familia sa. „Am iniţiat un proiect în vederea consolidării şi restaurării fostei bisericii cu hramul Sf. Nicolae. Valoarea investiţiei se ridică la aproximativ 12 miliarde de lei vechi. Este o ruină care păstrează elemente de unicitate. Este vorba despre un semn creştinesc care nu se găseşte altundeva, pe nici o altă biserică. Vom face toate demersurile pentru a obţine fonduri întrucât această fostă biserică este strâns legată de istoria satului. În plus, am o datorie morală şi faţă de familia mea, dat fiind faptul că preotul care a închis această biserică este Iorgu Ghe. Bunescu, bunicul soţiei mele”, a declarat Dumitru Cornea Victora.   

Ruina, cunoscută ca fostă biserică a lui Mihai Viteazul

Bătrânii satului cunosc fostul lăcaş de cult sub numele de „Biserica lui Mihai”. Ba mai mult, spun că domnitorul se oprea aici cu suita şi serveau vinul din podgoriile Negoieştilor, ca dovadă fiind pivniţele care se găsesc vizavi de biserică, acestea fiind proprietatea boierilor ce îi erau rudă. Despre existenţa vechimii acestei biserici vorbeşte şi Alexandru Ştefulescu în lucrarea „Gorjul istoric şi pitoresc”, precizând: „Rămânând nezugrăvită mai multe zeci de ani, poporul îi acordă o vechime de pe timpul lui Mihai Viteazul”. Biserica figurează ca monument istoric din anul 1955. Din anul 2002 biserica are casă parohială şi a fost împrejmuită cu un gard din plasă de sârmă.