Un canal vital pentru două centrale termice din Kosovo a fost avariat, în urma unei explozii produse vineri, 29 noiembrie, punând în pericol aprovizionarea cu energie. Premierul kosovar, Albin Kurti, a descris evenimentul ca pe un „atac”, pe care i l-a atribuit Serbiei.

Prim-ministrul spune că, din primele informații, autoritățile discern posibilitatea ca avaria să fi fost provocată de un atac „executat de profesioniști”, transmite AFP.

„Acesta este un atac criminal şi terorist care vizează distrugerea infrastructurii noastre critice. Atacul a fost executat de profesionişti. Credem că a provenit de la bande conduse de Serbia”, a declarat Kurti. Oficialul a spus că este a treia explozie în tot atâtea zile, conform unui mesaj transmis pe platforma X, fosta Twitter.

Explozia din canalul care alimentează cu apă două centrale electrice pe cărbune pentru sistemele lor de răcire - principala sursă de electricitate din Kosovo - a avut loc în apropierea oraşului Zubin Potok din nordul ţării. În cazul în care daunele nu sunt reparate, o parte din Kosovo ar putea rămâne fără electricitate începând de sâmbătă dimineaţă, a declarat prim-ministrul.

Acesta nu a oferit detalii cu privire la amploarea pagubelor produse canalului, care leagă nordul Kosovo, cu majoritate sârbă, de capitala Pristina, care este, de asemenea, parţial alimentată cu apă potabilă prin intermediul canalului. Imaginile publicate de presa locală arată o breşă pe o parte a canalului din care curge apă din abundenţă.

Statele Unite, prin intermediul ambasadei lor la Pristina, au condamnat ferm „atacul asupra infrastructurii critice din Kosovo”.

„Monitorizăm îndeaproape situaţia (...) şi am oferit întregul nostru sprijin guvernului din Kosovo pentru a ne asigura că cei responsabili pentru acest atac criminal sunt identificaţi şi traşi la răspundere”, a continuat ambasada pe reţelele sale de socializare.

Tensiunile dintre Kosovo şi Serbia au persistat de la războiul dintre forţele sârbe şi kosovari de la sfârşitul anilor 1990. Kosovo şi-a declarat independenţa în 2008, o decizie pe care Serbia refuză să o recunoască, încurajându-i pe sârbi să îşi respingă loialitatea faţă de Pristina.

Majoritatea statelor ONU recunosc Kosovo, iar pe listă sunt incluse și 22 de țări ale Uniunii Europene. Doar România, alături de Cipru, Grecia, Slovacia și Spania, nu recunosc independența kosovarilor.

Serbia a menţinut aşa-numitele instituţii publice „paralele”, precum şcoli şi spitale, în zonele sârbe din Kosovo. Însă desfiinţarea recentă a acestor instituţii de către guvernul premierului Albin Kurti a subminat acest sistem şi a reaprins tensiunile.

Atacul de vineri urmează unei serii de incidente violente în nordul Kosovo, unde sârbii sunt majoritari, inclusiv grenade aruncate asupra unei clădiri municipale şi a unei secţii de poliţie la începutul acestei săptămâni.