Zeci de meşteri populari din toate zonele ţării şi-au expus marfa la căsuţele din centrul municipiului Târgu Jiu. Ca în fiecare an, meşterii au venit cu produse tradiţionale, de la împletituri şi obiecte de lut, până la instrumente şi bijuterii. Meteşugarii spun că nu vor renunţa la tradiţii, deşi munca lor nu este plătită, de multe ori nereuşind să-şi acopere cheltuielile din vânzări. Un meşter în împletituri din foi de porumb a estimat că obiectele pe care încerce să le valorifice îi oferă doar 3 lei pe o oră de muncă.

Târgul Meşterilor Populari din România s-a deschis, începând de luni, şi va rămâne la Târgu Jiu până la sfârşitul acestei săptămâni. Deşi primii clienţi au apărut încă din primele ore de la deschidere, meşteşugarii spun că munca lor este extrem de migăloasă şi slab plătită. Radu Crăciunescu, un meşteşugar din Târgu Jiu, realizează împletituri din frunze de porumb şi vinde coşuleţe la prețuri de 20-30 de lei bucata. „De un an vin la târgurile meşterilor populari cu împletituri din frunze de porumb. Ideea de la care s-a plecat a fost ştergarul de altădată, care se lucra mereu la orele de lucru manual. Eu am dezvoltat, porturi pentru pixuri, clopuri, protecţii la sticle. Se pot face multe lucruri frumoase depinde de imaginaţie şi de răbdare pentru că e o muncă foarte migăloasă”, a declarat Radu Crăciunescu din Târgu Jiu. Acesta a moştenit pasiunea pentru împletituri de la părinţi. „Am învăţat de la tatăl meu, era dascăl şi îi învăţa pe copii să facă împletituri. Acum eu lucrez  mai mult de plăcere, la 3-4 lei ora de muncă, strict împletitul, nu mai vorbesc de spălat, de dezinfectat, nu te poţi gândi la beneficii materiale. Copilul meu nu face împletituri spune că se plictiseşte, e prea migălos. E greu să găseşti copii interesaţi de aşa ceva”, a precizat Radu Crăciunescu. La un suport pentru pixuri, meşteşugarul lucrează cam cinci ore, cel mai migălos de realizat fiind coşuleţele, la câte unul lucrând şi peste 10 ore. 

„Înainte de a mă apuca de lucru, spăl foile, le dezinfectez cu tradiţionalul săpun de casă, iar apoi le las la uscat. Coşuleţele sunt cele mai căutate şi porturile pentru pixuri”, spune Radu Crăciunescu.

A dat jocurile pe tabletă pe rota olarului

Printre meşteri populari prezenţi la Târgu Jiu se află şi Marcel Tănasie din comuna Şişeşti, judeţul Mehedinţi. Acesta a venit însoţit de fiul său, care de la câţiva anişori lucrează obiecte de lut. „A învăţat de vreo trei ani să lucreze lutul. Pe când alţi copii se joacă cu tableta, el se joacă cu lutul. Pentru unii e greu, dar dacă e pasiune o faci de plăcere. Prima dată a început ca o joacă, dar acum a devenit un mic specialist”, a declarat Marcel Tănasie. Acesta crede totuşi că acest meşteşug se va pierde. „Copilul meu a învăţat de la mine. Încercăm să trasmitem acest meşteşug din tată în fiu, dar totuşi cred că va dispare. Nu e nici o legislaţie în favoarea noastră a meşterilor, iar partea financiară nu ne stimulează deloc. Vreau ca fiul meu să ştie să prelucreze lutul, dar pe viitor o să-i recomand să se reorienteze spre altceva pentru că nu se poate trăi din aşa ceva”, a precizat Marcel Tănasie.

AUTENTIC

Organizatorii Târgului Meşterilor Populari dau asigurări că vor continua să promoveze autenticul. „Am încercat să menţinem ştafeta sus încât să vină autenticul şi nu comercialul. Vreau să mulţumesc acestor minunaţi oameni care poate de multe ori se împrumută unii la alţii ca să ajungă acasă. Dacă n-ar fi ei, probabil, am fi mai săraci cu mult, dar ei există, iar noi încercăm să-i ridicăm acolo unde este locul lor şi de multe ori am reuşit”, a declarat Pompiliu Ciolacu.

Galerie foto