Au trecut 36 de ani de când mii de mineri din Motru au ieşit în stradă, nemulţumiţi de un decret al lui Ceauşescu privind raţionalizarea consumului de pâine. Doar în zonele miniere şi capitala ţării mai era la avea vreme pâinea la liber şi nu pe cartelă. Momentul va fi marcat pe 19 octombrie, la Motru, unde va avea loc un simpozion intitulat „36 de ani de la revolta minerilor din octombrie 1981-Greva Pâinii”. Nouă mineri tineri la acea vreme au fost condamnaţi la ani grei de închisoare.

Minerii au ieşit în stradă şi s-au revoltat, răsturnând o maşină cu pâine. Se întâmpla pe 19 octombrie 1981, la două zile după emiterea Decretului nr. 313, care raţionaliza consumul de alimente. În zona Motrului lucrau atunci 11.000 de navetişti, aduşi de pe 87 de trasee, care se aprovizionau cu alimente pentru familiile lor.

Potrivit unor documente postate pe site-ul CNSAS, primele manifestări de nemulţumire au avut loc la mina Roşiuţa, unde minerii schimbului II au refuzat să intre în mină, iar la ieşirea celor din schimbul I au decis să plece la Consiliul Popular şi Comitetul de Partid, unde să scandeze lozinci contestatare. O poziţie radicală au avut-o minerii de la mina Leurda, care au blocat intrarea în incinta minei. În scurt timp, centrul oraşului s-a umplut de protestatari, numărul lor fiind estimat la trei-patru mii.

Au mers la faţa locului primul secretar, Nicolae Gavrilescu, dar minerii au cerut să vină personal Nicolae Ceauşescu. Nu a ajuns Ceauşescu, dar au fost la Motru nume importante ale vremii, precum Emil Bobu, Tudor Postelnicu, Emil Macri, Nicolae Iscrulescu.

Motru, izolat de restul ţării

Protestul a fost potolit cu sprijinul forţelor de ordine aduse de la Târgu Jiu. Motru a fost izolat de restul ţării, toate telefoanele fiind întrerupte începând cu a doua zi. Au fost verificate aproape 1.500 de persoane, un aport fiind adus şi de cei aproape 200 de informatori şi colaboratori pe care Securitatea îi avea în zona minieră.

Pentru a nu se lăsa impresia că s-a cedat în faţa presiunii mulţimii au fost reţinute, în 22 sau 25 octombrie, nouă persoane. În urma procesului din 2 decembrie 1981, acestea au fost condamnate pentru infracţiuni de drept comun – distrugere în dauna avutului obştesc şi ultraj contra bunelor moravuri – de către un complet al Tribunalului din Timişoara care s-a deplasat la Bucureşti. Este vorba despre: Nişulescu Viorel, din Roşiuţa, în vârstă de 22 ani, condamnat la 7 ani închisoare; Sârbu Gheorghe, din com. Corneşti, jud. Iaşi – în vârstă 36 ani - 8 ani închisoare; Tarnovschi Nicolae, din Fundulea – în vârstă de 27 ani - 7 ani închisoare; Gaidaş Alexandru, din Mehadia, în vârstă de 19 ani - 8 ani închisoare; Chirilă Ştefan, din Motru, în vârstă de 22 ani - 7 ani închisoare; Soare Constantin, din Motru, în vârstă de 23 ani - 8 ani închisoare; Tătaru Dumitru Dănuţ, din Codlea, în vârstă de 23 ani - 8 ani închisoare; Măciucă Valerică, din Hunedoara, în vârstă de 21 ani - 8 ani închisoare; Ursan Valerică, din Suhărău Botoşani, în vârstă de 19 ani - 7 ani închisoare.

Dezbaterea privind semnificaţia acestui moment de istorie va avea loc pe 19 octombrie, la orele 12.30, în sala de conferinţe a Casei de Cultură Motru.