Peste patru sute de vizitatori au trecut pragul Sălii Medievale din incinta Muzeului Naţional Cotroceni în data de 11 noiembrie 2010, pentru a participa la vernisajul expoziţiei retrospective de sculptură şi gravură în sticlă a artistului Mihai Ţopescu. Numărul acestora a reprezentat în acelaşi timp un motiv de bucurie, dar şi de îngrijorare pentru gazdele evenimentului, datorită măsurilor suplimentare de securitate care au trebuit luate pentru asigurarea bunei desfăşurări. Deznodământul a fost însă unul fericit, numeroşii participanţi având ocazia să admire minunate opere de artă monumentală, dublate de o adevărată galerie de grafică în sticlă, uimitoare atât prin noutatea modului de execuţie cat şi prin bogăţia simbolisticii adoptate.

Într-o minunată demonstraţie de complementaritate a formei şi fondului, bogăţia estetică şi denotativă a operelor a putut fi contemplată şi admirată de un public eterogen, provenind din felurite domenii de activitate. Au fost prezenţi, în afara artiştilor plastici şi a unor importante personalităţi din cultură, medici, politicieni, finanţişti, oameni de afaceri, compozitori şi interpreţi de muzică, personalităţi din media. Remarcăm,  de asemenea, prezenţa I.P.S. Irineu, Mitropolitul Olteniei, care a vorbit în deschiderea expoziţiei, lăudând iniţiativa organizării unei astfel de demonstraţii a artelor spiritului şi materiei. Gorjul a fost reprezentat de primarul municipiului Florin Cârciumaru, preşedintele PNL filiala locală Dian Popescu, Sabin Popescu, şeful Poliţiei Comunitare Ion Tudor, scriitorul Aurel Antonie, arhitectul Iulian Cămui, preşedintele UAP Gorj Vasile Fuiorea, artistul Valer Neag şi mulţi alţii. Din Bucureşti au fost prezenţi,printre alţii, criticul de artă Adrian Guţă, artistul Vlad Ciobanu, regizorul Cornel Mihalache, Doina Levinţa, Ovidiu Lipan Ţăndărică, Cătălin Mereuţă, Vasile Vasiescu. De semnalat este, de asemenea, prezenta Excelentei sale ambasadorul Chinei la Bucureşti, Liu Zengwen, care a onorat manifestarea alături de soţia sa.

Premiera filmului „Anatomia Sticlei”

Evenimentul a fost dublat de prezentarea în premieră a catalogului şi filmului de scurt-metraj „Anatomia Sticlei”, omonim cu o parte din obiectele prezentate în expoziţie, film realizat de cunoscutul regizor Bogdan Cristian Drăgan după o idee a artistului Mihai Ţopescu. Au vorbit în deschidere, alături de Adina Renţea, directorul Muzeului Naţional Cotroceni, şi I.P.S. Irineu, criticul de artă Cătălin Davidescu şi eseistul Gigi Mihăiţă. Despre concepţia „anatomică” a operelor, criticul Davidescu vorbeşte astfel: „Proiectele din ultimii ani, din ultimul deceniu, la care lucrează cu o deosebită energie Mihai Ţopescu povestesc drumul sticlei, de la această anatomie a ei, tocmai ca parcursul unui creator care a ajuns la puterea de a înţelege sticla din interior, de a putea să se joace cu ea, de a putea să facă tot ceea ce crede că este important pentru împlinirea universului său artistic. Este un lucru care nu poate fi realizat de oricine, este un lucru care nu poate fi realizat la orice vârstă, un lucru pe care Mihai Ţopescu reuşeşte să-l facă după o înţelegere şi o stăpânire a propriului său talent. Monumentalitatea, spectaculozitatea pieselor din această expoziţie nu ar reprezenta atât de mult dacă ele nu ar comunica această energie interioară”.

Materie şi lumină

La rândul său eseistul Gigi Mihăiţă surprinde reperele „brâncuşiene” din personalitatea artistului Ţopescu, explicând caracteristica universalităţii lor la artiştii consacraţi: „Un lucru foarte frumos la el este că, apropos de Brâncuşi, se joacă cu lumina în primul rând, nu cu materia în sine. Ceea ce l-a făcut pe el să fie atât de bun este faptul că la început a fost numit inginer, pentru că lucra la o fabrică de sticlă, iar acolo a învăţat, ştiind deja partea artistică, ceea ce înseamnă efectiv meseria - meseria de a face sticla. Pentru că nu este un lucru uşor... ca de fapt în orice artă. Întâi trebuie să înveţi meseria în sine. Brâncuşi, ca să revenim la el, în primul rând a fost un meseriaş. Dacă ne ducem înapoi la lucrările lui de foarte tânăr, acestea sunt nişte scaune, nişte rame de tablouri care sunt extraordinar de bine sculptate, de bine făcute, de unde se vede că avea o mână fantastică. Asta l-a ajutat, pe urmă, să devină ceea ce a devenit, a reuşit să rafistoleze tot ceea ce era în plus şi a ajuns la aceste esenţe superbe. Aşa s-a întâmplat şi cu Mihai. Acesta este un traseu, chiar un fel de protocol pe care îl urmăreşti dacă vrei într-adevăr să te dezvolţi. Ori el vrea! Asta este interesant la el şi, într-adevăr, la artistul care este cu adevărat de valoare: tendinţa aceasta de a se autodepăşi. Ceea ce se vede aici este fabulos!” .

Prin aceasta el punctează şi comentează, totodată, declaraţia artistului, care afirma: „M-am născut pe acelaşi tărâm şi sub acelaşi semn stelar ca marele Constantin Brâncuşi doar că la 80 de ani diferenţă. Trăiesc şi creez în spaţiul sacru iniţiat de el în oraşul meu natal Târgu Jiu. Spiritul său m-a călăuzit ca o lumină în viaţă, însă nu mi-a influenţat arta. Nu pot decât să fiu fericit că Brâncuşi nu a descoperit înaintea mea sticla ca formă de expresie!”

Expoziţia, considerată a fi cea mai reprezentativă a artistului, va rămâne pe simezele Cotroceniului cel puţin două luni şi este cea de-a cincea în anul 2010, încheind seria vernisajelor din Craiova, Anvers, Saint-Tropez si Kanazawa (Japonia).

Galerie foto