Dezbaterea organizată vineri la Motru la iniţiativa deputatului PDL Severus Militaru şi primarului PSD Dorin Hanu, cu privire la viitorul economic şi social al zonei, a scos la iveală multe probleme si destul de puţine soluţii. Interesant este că cei din administraţie aşteaptă soluţii tot de la minerit, în timp ce acest sector este nevoit să îşi reducă activitatea. La dezbatere au participat zeci de persoane cu funcţii de decizie care provin din zonă. Democrat-liberalul Ionel Manţog a profitat de prilej pentru a le spune acestora că niciodată Gorjul nu a avut în funcţii de conducere atâţia oameni din Motru, care au acum obligaţia de a veni cu propuneri pentru relansarea economică a zonei. Manţog susţine că salvarea nu mai poate veni de la minerit, ci de la sectorul privat, precum şi din atragerea de fonduri guvernamentale şi europene pentru infrastructură.

„Trebuie să punem un diagnostic corect situaţiei, dar şi să conştientizăm că dinspre minerit vor veni mai degrabă probleme, decât soluţii”, a spus Manţog, după ce autorităţile locale au ţinut discursuri în care spuneau că aşteaptă soluţii tot de la minerit.

Primarul Dorin Hanu a spus că peste 60% din populaţia municipiului Motru suferă din cauza lipsei banilor, a lipsei unei perspective în viitor şi a sărăciei crunte. „Grav este ca nu putem să le dăm speranţe, nu se întrevăd decât disponibilizări, închideri, şomaj şi alte lucruri care ne dau fiori când le pronunţi. Vrem să ştim şi noi când se termină aceste disponibilizări, ce facem cu tinerii care termină şcolile”, a spus Hanu. Primarul a mai precizat că pentru administraţie anul trecut a fost unul prost: „Anul 2010 a fost pentru mine un an dezastruos având în vedere blocajul financiar cu care s-a confruntat SNLO. Pe mine mă influenţează direct având în vedere că peste 70% din bugetul local este constituit din veniturile care provin impozitul pe salarii de la SNLO. Proiectele pe care le-am avut în derulare pe buget local a trebuit să le opresc şi a trebuit să mă limitez la cofinanţări pentru a putea face faţă necesităţilor”.

„Trebuie să găsim soluţii în dezvoltarea altor tipuri de activităţi”

Din păcate, mineritul nu mai este o soluţie de viitor pentru Motru, a explicat Manţog, cu riscul de a produce supărare multora. Acesta le-a reamintit celor prezenţi la dezbatere că, dacă s-ar fi ţinut cont numai de criterii economice, subteranul din Motru ar fi trebuit închis încă din 2005-2006. „Am reuşit atunci că obţinem un ajutor de stat de 1600 de miliarde pentru SNLO şi ne-am permis să facem o etapizare de închidere. Am decretat prin 2007-2008 că e mină socială, ne-am ţinut de ea ca şi concept de mină socială, dar nu mai merge. Ar trebui să vă spună alţii asta, nu eu, dar asta e realitatea. Mai putem finaliza abatajele deja deschise şi atât. Trebuie să acceptăm realitatea şi să găsim soluţii în dezvoltarea altor tipuri de activităţi”, a spus Manţog.

Acesta a mai făcut referiri la motivele concrete care au dus şi vor duce în continuare la o reducere a cererii de lignit şi a precizat că înfiinţarea Electra ar ajuta mineritul, dar nu ar rezolva toate problemele.

SNLO face promisiuni. Au acoperire?

Toţi ceilalţi participanţi la simpozionul organizat de Militaru şi Hanu aşteaptă însă soluţii tot din zona minieră. Mircea Mezinca, consilier al directorului general al SNLO, a spus că peste tot în Gorj sunt numai societăţi care au legături cu mineritul şi energie. „Nu este ceva care să nu aibă legătură cu această activitate. Praful de cărbune se vede şi într-o lingură de ciorbă pe care o mâncăm”, a spus Mezinca. Acesta a spus că SNLO are în jur de 3.200 de salariaţi din zona Motru şi că se fac eforturi deosebite pentru păstrarea acestora. Mezinca a făcut promisiuni mari, cum ar fi acelea că minerii din subteran nu îşi vor pierde locurile de muncă după închiderea minelor, ci vor fi redistribuiţi. „Prin programul de restructurare 2009-2012 subteranul va înceta să mai existe ca şi activitate la finele anului 2012. Salariaţii care la ora actuală lucrează în cadrul subteranului nu vor fi disponibilizaţi forţat, vor ieşi la pensie pe limită de vârstă şi la împlinirea stagiului complet de cotizare. Cei care nu vor avea aceste condiţii vor fi redistribuiţi la celelalte activităţi din cadrul carierelor din Motru. Oamenii nu vor rămâne fără locuri de muncă”, spune Mircea Mezinca.

Deputatul Militaru a cerut la rândul lui răspunsuri mai clare de la SNLO cu privire la restructurarea societăţii şi a întrebat dacă se au în vedere parteneriate de tip public-privat care să aducă investitori în zonă.

Motrul, Gorjul, Oltenia, ocolite de investitori

Primarul Hanu şi-a exprimat părerea că nu numai Motrul, ci şi Gorjul şi Oltenia în general sunt ocoliţi de investitori şi că nu ar fi vina autorităţilor. O atitudine de aşteptare, cu care Manţog nu a fost de acord, acesta susţinând că soluţiile trebuie să vină de la guvern, consiliul judeţean şi consiliul local.

„Chiar dacă vă supăraţi, vă spun că responsabilităţile le au instituţiile şi aş vrea să le iau pe rând. Prima instituţie care este responsabilă este Guvernul. Faceţi un inventar cu ce aţi putea să cereţi şi ce aţi putea obţine de la Guvern. Lăsaţi deoparte ce obţine mineritul. Eu cred că de la Guvern se pot obţine două lucruri, infrastructură şi cofinanţare pentru proiecte. În rest eu vă spun că nu este responsabilitatea Guvernului. Următoarea instituţie în ordine descrescătoare şi ţinând cont de procesul de descentralizare este Consiliul Judeţean. Nu o mai daţi după cireş! CJ, scrie în lege, răspunde de strategia economică a judeţului. Si urmează primăria şi consiliul local, care trebuie să vină cu proiecte, nu numai să-i scoată la tablă pe cei din minerit”.

Primarul Hanu nu vede insă cum ar putea aduce el investitori la Motru: „Locurile de muncă nu le creează primăria, Consiliul Local, locurile de muncă le creează investitorii. Gorjul, în general Oltenia, nu prezintă interes. Nu este vina mea. Oamenii de afaceri se îndreaptă înspre locurile în care consideră ei că pot să scoată profit. Noi la ora actuală ştim unde ne aflăm. Suntem într-un oraş monoindustrial. Încă probabil 20 de ani de acum încolo principala activitate va fi mineritul. Dacă această activitate nu este gestionată corect toţi vom avea de suferit. Pentru că nu avem alternative”.

Motru, cel mai bine reprezentat în conducerea judeţului

Ionel Manţog a mai spus că, spre deosebire de acum zece ani când era singurul care făcea naveta Motru – Târgu Jiu, acum foarte mulţi motreni au funcţii de conducere şi este de datoria lor să găsească soluţii pentru această zonă. Vasile Râbu - vicepreşedinte CJ Gorj, Ion Cupă - directorul Direcţiei de Finanţe, Justin Paralescu – inspector şcolar general, Marcel Hoară - directorul Agenţiei Zonelor Miniere, aproape toată conducerea SNLO şi parlamentarii de zonă sunt doar câţiva dintre cei care au datoria de a se implica pentru zona Motru. „Vă atenţionez că această generaţie din Motru, care a avut şansa să aibă acces la pârghii extraordinare de conducere la nivelul judeţului Gorj, este pe cale să-şi rateze misiunea. Fac un apel la toţi cei care sunt din Motru, indiferent de partid, sindicate, găşti, mafii, pentru că se vorbeşte de tot soiul de… lăsaţi toate prostiile deoparte, faceţi un inventar, ce sunteţi pe unde sunteţi şi aveţi în vedere că toţi împreună sunteţi responsabili faţă de oamenii ăştia din Motru care v-au trimis pe unde sunteţi fiecare. Nu o să reuşiţi niciodată dacă nu faceţi în structura de putere a judeţului un corp comun”, a concluzionat Manţog.