Situaţie incredibilă pentru un bărbat nevoit să facă naveta zilnic între Petroşani şi Târgu Jiu în condiţiile în care, de loc, el este din judeţul Constanţa. Omul a venit tocmai de la malul mării până în cele două zone miniere pentru a-şi duce traiul de pe o zi pe alta. Cerşeşte şi aşa reuşeşte să supravieţuiască unei ierni cu temperaturi extrem de reduse, mai ales în Valea Jiului.

Gheorghe Oană vine aproape în fiecare zi în gara de la Târgu Jiu, unde rămâne peste noapte, dimineaţa urcându-se în primul tren pe care îl apucă pentru a reveni la Petroşani. Motivul pentru care constănţeanul face lucrul acesta este greu de imaginat.
„Tocmai de la Cernavodă am venit la Petroşani, pentru că nu mă primesc părinţii acasă. Nu vor să mai stau cu ei şi atunci a trebuit să plec. Stau pe unde apuc, dar cel mai adesea merg la gara din Târgu Jiu. Acolo este cald noaptea şi mă pot încălzi. La Petroşani mă întorc însă pentru că găsesc mâncare mai uşor decât la Târgu Jiu. Acolo e doar căldură. Aici iau tomberoanele la rând, mai primesc mâncare și mă descurc pentru că oricum mănânc o dată pe zi”, spune Oană.
Şansa lui pentru a învinge foamea la Petroșani a reprezentat-o nu neapărat ghena de gunoi, ci un program derulat de un restaurant de acolo. Patronii localului şi-au convins clienţii să participe la un proiect intitulat „Meniu în aşteptare”, care presupune plata în plus a încă unei porții de mâncare, aceasta urmând să fie dată de restaurant celor care nu au ce pune pe masă. Zilnic în jur de zece clienţi achită un meniu în plus, patronii restaurantului punând şi ei din partea casei alte zece porţii, ceea ce face ca 20 de oameni să îşi potolească foamea, fie şi pentru câteva ore.
Beneficiarii proiectului respectiv sunt selectați cel mai adesea de la containerele de gunoi, acolo unde își fac veacul toată ziua în speranța că locatarii de la bloc aruncă și resturi alimentare în pungi, nu doar gunoi menajer. Gheorghe Oană e doar unul dintre flămânzii care a avut șansa să primească o caserolă în care se afla nu doar o friptură proaspătă cu cartofi pai, ci și o ciorbă fierbinte, numai bună să îl încălzească.
Angajatul restaurantului care „livrează” pachetele cu hrană caldă celor care caută prin tomberoane găsește zilnic cerșetori care așteaptă mila trecătorilor, unii mărturisind că o masă caldă pe zi reprezintă un lux. „Nu avem bani nici pentru apă, ce să mai vorbim de restul. Pomană să fie pentru cine s-a gândit la noi. Am venit să caut mâncare la gunoaie și uite că Dumnezeu l-a îndreptat pe domnul acesta cu pachetul spre mine. Soțul meu e mort de 16 ani și nu am acasă decât un câine, care e și el bătrân. Lui îi voi da pâinea și ce am găsit la gunoi, iar eu, diseară la 11.00, voi mânca pentru că oricum mănânc doar odată pe zi. Nu contează că se răceşte mâncarea, important este că o am”, a spus o bătrână care, la fel ca şi constănţeanul, a primit pachetul cu hrană caldă pe care altcineva l-a plătit pentru ea.