Complexul Energetic Oltenia a reuşit să câştige în instanţă mai multe procese cu primăriile din Gorj, care solicită „taxa de excavare”. Problema a apărut cu mai mulţi ani în urmă, când inspectorii Curţii de Conturi au imputat primarilor că nu calculează această taxă, care ar fi de până la 7 lei/mp la autorizarea excavaţiilor miniere. Atât fostele companii din minerit (SNLO, CE Turceni, CE Rovinari), cât şi actualul Complex Energetic Oltenia au avut câştig de cauză până acum, dar mai sunt procese pe rol. Cei din minerit susţin că taxa nu li se aplică, ei plătind deja impozit pe teren şi redevenţă minieră, activitatea lor fiind autorizată de ANRM. Miza proceselor din ultimii ani este de 20 de milioane de euro, bani care ar îngropa atât complexul, cât şi primăriile. Asta pentru că, deşi aparent primăriile ar câştiga pe moment, activitatea minieră s-ar putea închide şi primăriile ar pierde banii din impozitul pe salarii, pe terenuri, clădiri şi mijloace de transport.

Primăriile din Gorj nu au calculat zeci de ani taxa de excavare, până când acest lucru le-a fost imputat de Curtea de Conturi. Vechiul cod fiscal prevedea la articolul 267, alineatul 4, că “Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de foraje sau excavări necesară studiilor geotehnice, ridicărilor topografice, exploatărilor de carieră, balastierelor, sondelor de gaze şi petrol, precum şi altor exploatări se calculează înmulţind numărul de metri pătraţi de teren afectat de foraj sau excavaţie cu o valoare stabilită de consiliul local de până la 7 lei". Noul cod fiscal, în vigoare de la 1 ianuarie 2016, este mai explicit, în sensul că taxa se referă la autorizarea lucrărilor de cercetare şi prospectare, nu a celor de exploatare.

Primăriile au pierdut procesele
Primarii din Gorj au declarat de-a lungul vremii că sunt conştienţi de faptul că o astfel de taxă ar îngropa activitatea minieră, dar au dat companiile miniere în judecată, ca urmare a rapoartelor Curţii de Conturi.
Deşi autorităţilor locale li s-a adus la cunoştinţă faptul că taxa prevăzută de art. 267 alin. (4) din Codul Fiscal nu se datorează pentru activitatea de exploatare a lignitului, întrucât activitatea minieră se desfăşoară în baza licenţelor de exploatare emise în baza Legii minelor nr. 85/2003 (lege specială), mai multe autorităţi locale au emis decizii de impunere din oficiu pe sume astronomice, eliberând şi autorizaţii fără să aibă la bază solicitarea companiei.
Astfel, primăria Motru a emis în noiembrie 2012 decizie de impunere pentru suma de 38.548.187 lei reprezentând taxă autorizaţie excavări, decizie anulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie după doi ani de procese.
Primăria Mătăsari a cerut în martie 2012 suma de 14.000.000 de lei taxă de excavare pentru două milioane de metri pătraţi, dar şi de această dată autorizaţia emisă fără a avea la bază o cerere a companiei miniere a fost anulată. Instanţele de judecată au anulat şi titlurile executorii prin care primăria încerca să încaseze banii.
O altă primărie care a pierdut procesul pentru taxa de excavare este Fărcăşeşti, care în 2013 a emis somaţie la plată şi titlu executoriu pentru suma de 15.072.240 lei, dar în 2015 a pierdut procesul definitiv.
De-a lungul timpului s-au plâns că au pierdut procesele şi primarii din Urdari sau Ciuperceni, care au mai pierdut şi bani cu judecata. „Nu a câştigat nimeni nimic. Cheltuim bani prin judecată şi nimic. Eu pusesem o taxă de 3 lei pentru că ştiam că nu pot să cer 7 lei pentru că-i falimentăm“, declara primarul din Urdari după pierderea procesului.
SUMĂ ÎN LITIGIU
Complexul Energetic Oltenia mai are pe rol şi alte procese pentru taxa de excavare, pentru 2.450.000 lei cu Primăria Plopşoru, 2.834.079 de lei cu Primăria Cîlnic şi 17.068.000 lei cu Primăria Fărcăşeşti. Dacă adunăm valoarea litigiilor în curs – 22.352.070 lei – cu valoarea litigiilor pierdute până acum de primării – 67.620.427 lei – rezultă un total de aproape 90 de milioane de lei, adică 20 de milioane de euro.
CÂŞTIG PENTRU PRIMĂRII
Primăriile din zonele miniere câştigă însă de pe urma mineritului impozit pe clădiri şi terenuri, pe mijloacele de transport, precum şi cote defalcate din impozitul pe veniturile salariaţilor CE Oltenia care lucrează pe raza localităţii lor. Chiar dacă au pierdut sau vor pierde în instanţă cele 20 de milioane de euro, oricum bugetele locale se bazează într-o proporţie covârşitoare pe banii veniţi de la CEO.