Curtea de Apel București a dat luni, 23 octombrie, o decizie care salvează de la dezastru ecologic Defileul Jiului. În același timp, decizia judecătorilor pune cruce unei lucrări de 200 de milioane de euro, bani investiți de Hidroelectrica din 2003 încoace. Este vorba de amenajarea hidroenergetică a râului Jiu, care ar fi trebuit deviat printr-un tunel pe o porțiune de circa 20 de kilometri. O porțiune în care peștii, flora și fauna ar fi fost grav afectate. Garda Națională de Mediu a impus însă Hidroelectrica să adapteze proiectul la normele în vigoare astăzi, cele din 2003 fiind mult mai permisive.

Amenajarea hidroenergetică a râului Jiu pe sectorul Livezeni-Bumbești a fost deja realizată în proporție de peste 80%. Dacă investiția era finalizată și pusă în funcțiune, Jiul ar fi fost deviat prin două aducțiuni subterane, una cu lungimea de 7 kilometri și diametru interior de 3,8 metri pe traseul Livezeni-Dumitra, alta pe traseul Dumitra-Bumbești de 12,5 kilometri lungime si diametrul interior de 4,00 metri.

În albia naturală a Jiului ar mai fi rămas doar un debit de 2,7 mc/sec, de opt ori mai mic decât acum. „Este cel mai nociv proiect de distrugere a naturii implementat în România postdecembristă”, a spus biologul Călin Dejeu pentru presa centrală, ecologiștii militând ani la rând pentru stoparea acestui proiect.

Proiectul ar afecta semnificativ cel puțin speciile ocrotite de pești din Jiu (care vor dispărea), populația de vidre (care va fi decimată) și habitatul prioritar 91E0 (arinișul) care formează o galerie în cele două treimi inferioare ale defileului și care, habitat riparian fiind, depinde de regimul hidrologic natural al Jiului. Normele actuale de mediu nu permit așa ceva, dar Hidroelectrica a lucrat după proiectul din 2003, de dinainte de intrarea României în Uniunea Europeană.

Autorizația de mediu obținută la începutul lucrării a fost dată cu valabilitate până la final, doar că termenul de realizare nu a fost respectat, iar între timp acolo a fost declarată arie protejată. Când Hidroelectrica părea să câștige toate procesele cu ecologiștii, Garda de Mediu a făcut o verificare și a dispus companiei să respecte condițiile de mediu în vigoare. Decizia a fost contestată de Hidroelectrica, dar compania a pierdut atât la prima instanță, cât și la Curtea de Apel.

COSTURI

La nivelul anului 2015, Hidroelectrica decontase deja lucrări de 134 de milioane de euro și ar mai fi fost necesare investiții de 110 milioane de euro. Lucrarea a fost reluată atunci, după o pauză de patru ani, în ciuda opoziției ecologiștilor. În afara celor două tunele, investiția este completată de un baraj cu microhidrocentrală amplasat la Livezeni, la intrarea in defileu, care permite acumularea unui volum de apa de 130.000 mc, precum și de o centrala supraterană echipată cu 3 grupuri Francis, pentru un debit total instalat de 36 mc/s, si putere instalata de 40,5 MW. Complexul energetic, dacă va fi vreodată finalizat, va avea o capacitate anuală de 259 GWh.