Deputatul de Gorj  Victor Ponta a publicat sâmbătă, pe contul său de Instagram, un document semnat de secretarul de stat Gheorghe Sorescu din Ministerul de Interne, prin care se intezice prefecturilor să mai dea informații despre numărul de teste de coronavirus, cazurile confirmate și starea de sănătate a pacienților. Autenticitatea documentului nu a fost confirmată sau infirmată de Grupul de Comunicare Strategică, dar comunicarea primită sâmbătă de presa din Gorj respectă întocmai indicațiile din respectiva adresă.

Autoritățile locale nu mai au voie să comunice numărul de teste COVID-19 efectuate, numărul de persoane depistate pozitiv în urma testelor efectuate, starea de sănătate a pacienților depistați pozitiv cu COVID-19. De altfel, ultimele două cazuri de persoane depistate pozitiv în Gorj nu au fost comunicate oficial de autoritățile desemnate în acest sens, informațiile fiind obținute de presă pe alte canale.

Guvernul ne recomandă permanent să ne informăm numai din surse oficiale, dar acestea au primit interdicție de a comunica informațiile care interesează opinia publică. Prefecturile mai pot comunica doar numărul de persoane aflate în izolare sau în carantină și să se laude cu măsurile luate. “Dacă li se cer astfel de informații, prefecturile vor trebui să răspundă că orice comunicare se face doar de la nivel central, prin Grupul de comunicare strategică”, se arată în documentul dat publicității de Ponta, pe care apare mențiunea “nesecret”.

Grupul de Comunicare Strategică nu mai anunță de două zile numărul de cazuri pe județe și nu răspunde la solicitările jurnaliștilor în acest sens, autoritățile profitând din plin de faptul că nu mai sunt organizate conferințe de presă, ci doar declarații de presă.

Secretomania guvernului nu va face decât să amplifice panica în societate, indiferent dacă presa va da informații pe surse, cu riscurile de rigoare, sau va alege să transmită doar laudele guvernanților.

Mai multe organizații non-guvernamentale atrag atenția autorităților publice că trebuie asigurată transparența, dialogul deschis cu mass-media și să garanteze pluralismul de opinii.

Citiți mai jos apelul formulat de mai multe ONG-uri din România:

„Organizațiile semnatare atrag atenția autorităților publice din România că asigurarea transparenței printr-un dialog deschis cu reprezentanții mass-media precum și garantarea pluralismului de opinii sunt valori fundamentale ale democrației care pot favoriza cooperarea cetățenilor cu autoritățile statului, cooperare care devine vitală în condiții de criză.

Înțelegem că în acest moment eforturile autorităților publice sunt îndreptate spre criza generată de pandemie, însă considerăm că acest lucru nu trebuie să conducă la încălcarea legii chiar de către instituțiile publice sau la abuz de putere din partea acestora. Mai mult, atragem atenția autorităților că ideea de a reduce disponibilitatea de comunicare pentru a se putea dedica rezolvării problemelor crizei este o eroare gravă care poate să producă efecte contrare așteptărilor. Asigurarea transparenței și a promptitudinii în răspunsul autorităților către public și mass-media este o regulă de bază a comunicării în condiții de criză. Comunicarea este parte a crizei, iar dacă este făcută prost, criza riscă să ia proporții dramatice.

Facem acest apel deoarece, la numai 3 zile de la declararea stării de urgență, observăm deja situații pe care le considerăm abuzive:

Direcția de Sănătate Publică Cluj a transmis un document către un jurnalist în care menționează că „suspendă” activitatea de a da curs solicitărilor de informații de interes public conform Legii 544/2001, pe perioada stării de urgență. În paralel, Direcția de Sănătate Publică Botoșani a transmis presei o hârtie prin care își declină competența de a răspunde la o astfel de cerere, solicitând presei să se adreseze Grupului de Comunicare Strategică, deși solicitarea viza activitatea DSP Botoșani.

Amintim că termenul general de răspuns, conform Legii 544/2001, este de 10 zile, iar ca excepție el poate fi prelungit la 30 de zile. În cazul presei termenul de răspuns este de 24 de ore. În Decretul de Instituire a Stării de Urgență, se menționează că termenul de răspuns pentru aceste solicitări este dublat, nicidecum nu este menționată suspendarea dreptului de acces la informații de interes public. Prin urmare cele 10, respectiv 30 de zile devin maximum 20 de zile sau 60 de zile în starea de urgență, iar în cazul presei – maximum 48 de ore. Refuzul de a răspunde la solicitările de informații publice rămâne în continuare abatere disciplinară, potrivit articolului 21 din aceeași lege.

Pe de altă parte, Decretul Prezidențial privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României dă atribuții insuficient reglementate instituțiilor publice. Articolul 54 menționează un mecanism care face posibilă „eliminarea de la sursă” sau „blocarea accesului utilizatorilor din România la conținutul care promovează știri false cu privire la evoluția COVID-19”. Înțelegem potențialul de pericol al știrilor și informațiilor false, considerăm însă că nu Guvernul este instanța care trebuie să stabilească valoarea de adevăr a informațiilor oferite de mass-media. În condițiile în care rolul presei este și de a evalua critic activitatea Guvernului, astfel de atribuții deschid posibilitatea de abuz și pun în pericol libertatea presei. Măsurile de combatere a știrilor false trebuie aplicate gradual, la început cu atenționarea autorilor cu privire la posibilitatea de dezinformare, cererea de modificare a titlurilor sau a anumitor termeni eronați, eliminarea sau modificarea conținutului. Numai după ce acestea nu dau rezultate trebuie să se ajungă la închiderea site-ului, prin apelarea la găzduitor, conform legislației aplicabilă în domeniu. Nu recomandăm apelarea la blocarea prin furnizorii de Internet (cum este prevăzut acum în decretul de urgență) fără a lua în considerare posibilitatea că prin această măsură există riscul de a face un conținut obscur mult mai cunoscut decât era și, deci, de a încuraja, indirect, răspândirea lui. Motivarea tuturor măsurilor dispuse de autorități trebuie să fie publică, pentru a se putea stabili în mod transparent în ce au constat știrile false și ce greșeli au fost făcute, în scopul evitării comiterii unor fapte similare și de către alte persoane. Orice decizie a autorităților publice trebuie să poată fi apelată în fața instanțelor de judecată.

Organizația Națiunilor Unite și Human Rights Watch fac un apel către toate statele să nu folosească această perioadă ca pretext pentru măsuri care încalcă drepturile omului, fără ca aceste măsuri să fie justificate și fără a fi explicate publicului general.

Vă solicităm să nu abandonați fundamentele democrației, cu atât mai mult cu cât acestea pot contribui la creșterea colaborării populației cu autoritățile publice. Îngrădirea libertății presei sub pretextul crizei și lipsa de transparență din partea autorităților nu pot decât să afecteze încrederea cetățenilor în acțiunile autorităților publice, încredere care este vitală pentru depășirea acestui moment.

ActiveWatch
CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică

APADOR-CH
Funky Citizens

Centrul pentru Inovare Publică

Asociația pentru Tehnologie și Internet – ApTI

Asociația CIVICA

Asociația MozaiQ LGBT

Átlátszó Erdély – Asociația Transilvania Transparentă

Greenpeace România

Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile

Expert Forum

Civitas Politics”.

Cum arată comunicarea de sâmbătă a autorităților din Gorj:

“Referitor la măsurile de prevenire a răspândirii infecției cu COVID-19, la nivelul județului Gorj, până în acest moment, vă comunicăm următoarele:

- 195 persoane se află în carantină, în mai multe centre de carantină de pe raza județului;

- 1.435 de persoane se află autoizolate la domiciliu.

Efective din cadrul structurilor Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Sănătății efectuează, în permanență, verificări pentru respectarea de către cetățeni a regulilor și măsurilor impuse de autorități pentru limitarea răspândirii infecției cu COVID-19.

În acest sens efective din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Gorj și Inspectoratului de Jandarmi Județean Gorj, în urma neregulilor constatate, au aplicat sancțiuni contravenționale, în cuantum de 30.700 lei, pentru încălcarea prevederilor OUG nr. 1/1999, privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență.

De asemenea, Inspectoratul de Poliție Județean Gorj a întocmit două dosare penale pentru zădărnicirea răspândirii bolilor (art. 352 din Codul Penal).

Totodată, inspectorii din cadrul Direcției de Sănătate Publică Gorj au aplicat sancțiuni contravenționale în cuantum de 120.000 lei pentru nerespectarea măsurilor de autoizolare”.

actualizare: Grupul de Comunicare  Strategică a oferit câteva justificări ale deciziei, fiind invocat faptul că datele statistice pe județe nu au suficientă acuratețe, iar stigmatizarea poate duce la ”comportament sociale nejustificate”.

”Raportarea distribuirii pe județe a cazurilor confirmate cu noul coronavirus(COVID-19) nu indică prezența persoanelor respective în comunități, așa cum induce o astfel de raportare, întrucât această raportare se realizează în funcție de adresa de domiciliu. Potrivit protocolului medical, persoanele confirmate pozitiv la testul pentru noul coronavirus sunt internate în spitalele special destinate unor astfel de cazuri pozitive, într-un regim strict de izolare (ex: o persoană din Suceava este internată în Iași). De asemenea, și în privința unei raportări care ar indica situația internărilor în funcție de unitățile spitalicești, am constatat riscul de a genera confuzie pentru comunitățile respective și de a induce o percepție distorsionată față de situația de fapt. Este motivul pentru care încercăm să prevenim stigmatizarea și orice situație care, la nivel local, ar genera comportamente sociale nejustificate”, a transmis Grupul.

Galerie foto