Muncitorii care lucrează la noua hidrocentrală Dumitra, pe râul Jiu, au străpuns ieri peretele care desparte galeriile prin care va curge apa râului în următorii ani, evenimentul având loc în prezenţa conducerii societăţii Hidroelectrica. Hidrocentrala respectivă este prima care a fost începută de la zero după Revoluţie, cu puţin noroc, în următorii ani, lucrările putând fi încheiate chiar înainte de termenul propus de proiectanţi.

Directorul general al Hidroelectrica SA, Mihai David, a vizitat galeriile săpate de muncitori în ultimii ani, el fiind însoţit de reprezentanţii firmelor care execută lucrările în cauză, respectiv Romelectro Bucureşti şi Hidroconstrucţia SA. David a menţionat cu această ocazie că evenimentul este unul deosebit pentru că reprezintă un pas înainte în amenajarea Jiului, fără ca viitoarea hidrocentrală să aibă un lac de acumulare, aşa cum se proceda înainte de 1989.

 "Este prima investiţie demarată după 1990, iar lucrarea de aici este una extrem de importantă pentru că vom capta unul din râurile cele mai importante care ne-au mai rămas în România. Amenajarea aceasta e de altă natură decât cele făcute înainte de părinţii noştri. E fără un lac de acumulare şi fără costurile pe care toată lumea le-a suportat zeci de ani înainte", a menţionat directorul general.

 Muncă grea şi probleme în subteran

 Puţini dintre şoferii care circulă prin Defileul Jiului bănuiesc vreo clipă faptul că pe sub şosea trece un tunel care merge apoi sute de metri prin munte, pentru ca, într-un final, lungimea galeriei să ajungă la kilometri întregi. În zona Livezeni, aproape de intrarea în tunelul vizibil de la marginea şoselei, a fost amenajat un loc pentru curăţarea apei Jiului. Râul este dirijat spre locul respectiv, iar aici, într-un baraj subteran, apa este împinsă pe un "canal de fugă", nu înainte de a fi decantate din ea sedimentele care, teoretic, vor fi scoase de acolo cu ajutorul buldozerelor. 

Cei care muncesc în subteran acum au viaţă grea şi sunt supăraţi că nimeni nu le recunoaşte eforturile pe care le fac. "Toată lumea vorbeşte de minerii din Valea Jiului şi de cât de greu le este şi nu spun că nu le este, că au gaze şi pot să aibă explozii oricând, dar să vină cineva şi să vadă şi la noi cum este cu apa până la genunchi. Iarna îngheţi aici, iar acum, uite, se văd aburii când vorbim la cât e de rece. Suntem în situaţie grea, nu ne crede nimeni, nu ni se dă şi nouă spor, grupa de muncă la fel ca la mineri, dar muncim că nu putem face altceva. Acum am străpuns galeria, ne-am întâlnit cu colegii noştri, dar trebuie să mai lărgim şi mai avem de muncă pentru asta vreo 60 de metri. Pe aici pe unde suntem noi va curge apa, asta contează până la urmă, facem efortul şi muncim, dar să ni se recunoască şi nouă nişte drepturi în plus", ne-a spus unul dintre muncitori, leafa medie a celor care lucrează la noul baraj în condiţii extrem de vitrege fiind de 1500 de lei.

Specialiştii au de înfruntat nu doar nămolul până la genunchi în care trebuie să stea zilnic, ci şi "mofturile" diferitelor straturi de pământ sau rocă pe care le întâlnesc. O zonă betonată săptămâna trecută a fost străpunsă acum de inflitraţii şi de piatra din munte, asta deşi incidentul tehnic are loc la vreo 400 de metri în inima muntelui. "Schimbăm armăturile, mai betonăm odată, consolidăm şi aşteptăm să fie solidă lucrarea ca să putem înainta. Sunt accidente din acestea geologice, nu avem ce să le facem, fac parte din riscurile de zi cu zi, important e că nu ne-au creat probleme şi că nu am avut persoane rănite la aceste lucrări extrem de dificile", explică un maistru pentru care subteranul pare să fie a doua lui casă.

 O nouă sursă de energie competitivă

 Conform directorului general Mihai David, ieri a avut loc străpungerea galeriei dintre fronturile de excavaţii în subteran pe sectorul Livezeni, în aval, şi Murga, în amonte. Astfel, a rezultat un tronson de aducţiune de aproape 4 km realizat la adâncimi şi de 400 de metri în masivul muntos, diametrul galeriei fiind de 3,8 metri. "Avem două centrale în lucru aici, fiecare cu câte trei grupuri energetice. Centrala Dumitra va avea trei grupuri de câte 24 MWh şi o producţie anuală de 38GWh, iar la 12 km de aducţiune, în aval, la Bumbeşti Jiu, va fi o centrală care va produce anual circa 177 Gwh. Avem o cifră de afaceri anuală de 370 milioane de euro şi avem o politică extrem de agresivă în investiţii întrucât dorim să obţinem preţuri competitive care să ne permită să asigurăm atât consumul pentru piaţa internă, cât şi export pe piaţa din regiune", a mai menţionat directorul general al Hidroelectrica.

 Mihai David a precizat că societatea va moderniza complet şi va retehnologiza, de la sfârşitul anului, hidrocentrala de la Bicaz, în perioada următoare Hidroelectrica propunându-şi să inaugureze hidrocentrala de la Islaz, de pe Olt, precum şi cea de-a treia centrală de pe Dunăre.

Lucrările la hidrocentrala aflată în lucru pe râul Jiu costă circa 200 de milioane de euro şi ar urma să fie finalizate în anul 2012.