Strămutarea satului Runcurelu, din comuna Mătăsari, i-a pus pe localnicii de aici în situaţia de a se trezi că vor primi foarte puţini bani pentru proprietăţile pe care le au. Oamenii sunt nemulţumiţi de faptul că Guvernul a aprobat recent o ordonanţă care permite exproprierile pentru cauze de utilitate publică, ceea ce face ca despăgubirile oferite sătenilor să fie foarte mici. De necazurile lor au aflat şi militanţii de la Greenpeace, care acum au sărit în ajutorul lor, ei fiind oricum printre cei care cer reducerea activităţilor miniere din zona Gorjului.

La Runcurelu nu se mai construieşte de ani de zile, la fel ca prin toate localităţile ce urmează să fie afectate de minerit, zona fiind una demolabilă. Excavatoarele Complexului Energetic Oltenia muşcă zilnic din malul de pământ şi exploatarea urmează să se întindă inclusiv pe proprietăţile localnicilor. Oamenii spun că despăgubirile ce li se oferă sunt prea mici şi asta îi face să nu plece din locul în care au trăit o viaţă. „Am vite aici, porci, animale, păsări, gospodărie, iar ei nu îmi dau nimic. Am două case, mie să îmi facă mai întâi casele şi apoi putem vorbi. Eu asta vreau, să îmi facă casele”, spune Gheorghe Merei, care se uită cu părere de rău la proprietatea sa, convins fiind că în cele din urmă nu va rămâne cu ea.

Vecinul său, Pantelimon Tomoescu, are băiatul la muncă în străinătate, iar cu banii trimişi de acesta şi-a renovat o parte din locuinţă. Acum a auzit de ordonanţa cu exproprierile şi e convins că va avea mult de luptat cu cei de la mină. „Cum să plec? Eu mi-am renovat casele, am avut copilul la muncă în Italia, mi-am renovat beciul, vine cineva să ne facă nouă din nou casele? Nu vine nimeni. Oricum şi-au bătut joc de noi de ani de zile pentru că aici nu se mai construieşte că urmează să vină mina şi pentru asta nu ne-au reparat nici drumul. Ne-au lăsat ai nimănui. Vara ne bate vântul, e plin de praf, iar acum excavatoarele sunt lângă grădinile noastre. Nu poţi să dormi noaptea în casă dacă nu laşi un televizor pornit. Hurducăne de zici acum vin peste tine în casă. Dacă se gândesc să ne despăgubească aşa cum trebuie mai vedem, altfel nu”, spune bătrânul.

Amintirea strămutărilor din trecut

Pentru localnici sunt încă de actualitate strămutările pe care mineritul le-a făcut pe bani buni în anii trecuţi. Sătenii spun că lor li se oferă acum 4 lei pentru un metru pătrat de teren, pe motiv că în minerit nu mai sunt fondurile de altădată şi că, în plus, dacă excavatoarele sunt oprite, sute de slujbe sunt puse în pericol. „Ştiţi că au fost din ăia care au luat două camere şi un grajd şi poate nici grajdul nu a fost decât pe hârtie şi le-au făcut ditamai casa, iar noi, cu case ca lumea, că suntem un sat de oameni harnici, nu ne dau nimic. Ne spun că atât ne pot oferi. E corect? Nu e corect, vă spun eu!”, a spus un localnic.

Un altul a venit la întâlnirea cu cei de la Greenpeace călare pe cal, spunând că nu va pleca din satul lui decât dacă va avea unde să îşi ducă animalul. „El e ca şi copilul meu. Cu el muncesc toată ziua, el îmi scoate mie pâinea. Unde să plec eu fără copilul meu? Mor eu şi el nu pleacă fără mine. Nu renunţ la el pentru nimic în lume”, a spus bărbatul.

Activiştii de la Greenpeace au aflat de necazurile localnicilor cu ocazia vizitelor în teren pe care aceştia le-au făcut în ultima vreme. Ecologiştii monitorizează exploatările miniere, iar problemele de la Runcurelu le sunt bine cunoscute, sătenii remarcând la întâlnirea de sâmbătă cu ei că cei de la Greenpeace au putut să vină de la Bucureşti pentru a vorbi cu ei, dar din partea autorităţilor locale sau judeţene nu a venit nimeni. Activiştii de mediu îi îndeamnă acum pe localnici să semneze o petiţie pe care să o înainteze la Guvern, în speranţa că autorităţile vor ţine cont de problemele lor.

Galerie foto