Femeile de la sate s-au trezit dis-de-dimineaţă pentru a pune la dospit aluatul de pâine şi cel pentru mucenicii pe care-i vor da de pomană. Bărbaţii aşteaptă şi ei cu sufletul la gură să mănânce mucenici cu nucă şi miere, dar şi mai mult se bucură că au ”dezlegare” să bea 44 de pahare cu vin. Acum, tradiţia nu se mai păstrează aşa cum se făcea odată, când mucenicii erau încrustaţi cu ţeava suveicilor de la războiul de ţesut, însă gospodinele nu au renunţat la obiceiul de face mucenici din cocă de cozonac sau aluat de pâine pentru a-i da de pomană.

Biserica Ortodoxă prăznuieşte pe 9 martie pe cei 40 de martiri creştini ucişi în cetatea Sevastiei la începutul creştinismului, la ordinul guvernatorului Armeniei, Agricolae. Pentru că ei nu au vrut să se închine la idoli,  guvernatorul i-a condamnat la moarte prin îngheţare în lacul Sevastiei. Conform credinţei populare, în ziua Mucenicilor, se deschid mormintele şi porţile Raiului, iar gospodinele fac, în cinstea Sfinţilor Mucenici, 40 de colaci numiţi sfinţi, mucenici sau brădoşi. La Schela, tanti Nicoliţa Pătrăşcoiu, de 75 de ani, face mucenicii din aluat de pâine. Face aluatul ”sucăloi” cum spune ea, şi pune mucenicii în tavă la copt. ”Fac aluat de pâine cu zahăr, vanilie, ”ceva miroasă”, ca să miroase frumos. Îl las să crească cu drojdiuţă. După aia, îl pun în tavă, trag focul din cuptor, las cuptorul numai bine ca să nu ardă. După ce se coc, îi scot, îi ung cu miere şi presar nucă pisată pe ei. Şi apoi, îi dăm de pomană, îi mâncăm”, ne spune tanti Nicoliţa, procesul de ”fabricaţie” al mucenicilor.

Bucuria, pe capul bărbaţilor

Bărbaţii sunt cei care se bucură cel mai mult de ziua de Mucenici, pentru că ei nu au nicio responsabilitate gospodărească. Aşteaptă doar să se coacă mucenicii şi fie adus pe masă vinul care trebuie să curgă în pahare. ”Bărbaţii beau 44 de pahare. Mănâncă mucenici şi beau vin. Ei au datoria mai uşoară. Noi, muierile, avem mai greu că tre’ să-i facem. Ei tre’ să mănânce şi să bea!”, spune tanti Nicoliţa cu un strop de invidie parcă. Dar totuşi, tanti Nicoliţa se bucură să facă mucenici şi să-i dea pomană. Ea duce mucenici şi la primărie şi îi place să-i ”ospăteze” pe cei care-i trec pragul casei şi pe ”omul” său cu care îşi duce traiul de peste 52 de ani.

”Ieşi vară din pământ!”

În plus, tradiţia spune că de Mucenici e bine să afumi gospodăria cu o treanţă arsă ca să nu vină şerpii şi să baţi cu maiul în pământ de 3 ori pentru a chema primăvara. Tanti Nicoliţa Pătrăşcoiu ne-a povestit ce trebuie să facem în dimineaţa de Mucenici pentru a fi feriţi de rele: ”La Mucenici, dimineaţa când te scoli, trebuie să afumi toată casa cu o treanţă arsă să se depărteze şerpii, să nu vină să mănânce vitele. După aia, iei maiul cu care baţi cămăşile în apă şi dai cu maiul în pământ de 3 ori şi zici: Ieşi vară din pământ şi să se bage iarna să vină primăvara”! Tanti Nicoliţa ne-a mai povestit că în timpul copilăriei sale, mama sa, făcea nişte turte pe care punea cruci cu ţeava suveicii de la războiul de ţesut. Turtele erau date şi ele de pomană.