Disperarea unui medic: După 11 ani de învăţat, 50 lei pe lună, sau să ajung să plătesc eu statul
Vom rămâne numai cu Lucanii căci medicii tineri pleacă din ţară, avertizează fostul ministru al Sănătăţii, Vlad Voiculescu, care distribuie, pe Facebook, postarea unei tinere doctoriţe ce povesteşte cum, după 11 ani de studii, a ajuns să câştige 50 de lei pe lună.
Redăm integral mesajul tânărului medic:
„Sunt medic. Şi… cui îi pasă? Am 35 de ani, sunt medic specialist gastroenterolog. Am ajuns aici prin muncă, multă muncă. Am intrat la unul dintre cele mai bune licee din oraşul natal, dând examen de admitere. Am terminat liceul printre cei mai buni elevi. Am intrat la medicină dând examen de admitere, nu concurs de dosare. Am terminat cei 6 ani de facultate cu media 9.72 la examenul de licenţă. Am fost între primii 50 de oameni la examenul de rezidenţiat în 2007.
Urmează 5 ani de rezidenţiat, 2 copii şi în aprilie 2017 marele examen: specialitatea. După examen, înscriere în Colegiul Medicilor: teste pentru sifilis, TBC, examen psihiatric… Depus CV-uri cam peste tot pe unde puteam. Înscriere la AJOFM, măcar contribuţiile să le am asigurate. Deci 11 ani de studii superioare terminate cu… şomaj.
Se poate mai rău? DA. Interviu la o clinică privată. O lună de ţinut în şah. Ne pare rău, angajăm pe cineva cu mai multă experienţă în endoscopia intervenţională. Alternativa? Mă înscriu la doctorat. Domeniu de interes, nu pierd contactul cu lumea medicală. Locuri limitate la buget. Intră „cine poate”. Taxa pe an 5000 Ron. Hai că nu-i chiar aşa de mult, pentru educaţie merită. Între timp începe cursul de competenţe pentru ecografie – partea 1 – 3000 Ron. Dacă trebuie, trebuie.
Am posibilitatea să fiu cadru didactic asociat la Universitate – o sursă de venit. Mi se atribuie 5 ore pe săptămână, 38 Ron ora. Cam 20 de ore pe lună, după ce se reţin contribuţii am rămas cu 533 Ron. Nu vorbesc de orele suplimentare care nu pot fi plătite „pentru că vi s-au atribuit doar 5 ore“. Venit net luna decembrie 400 Ron. Ore efectuate cel puţin 10 pe săptămână.
Refăcut CV, redepus. Începe modulul 2 de ecografie. Alţi 3000 Ron. Alt interviu, fără finalitate.
Şi când credeam că nu se poate mai rău, mail de la Universitate: «Anunţăm cadrele didactice asociate, care efectuează plata cu ora, să depună lunar declaraţia pe proprie răspundere ataşată, dacă veniturile brute totale din luna declarată, pe care le realizează persoana, din toate contractele pe care le are (la UMF şi în altă parte), este mai mare decât salariul minim brut pe economie de 1900 lei. Dacă salariul brut la plata cu ora este mai mic decât salariul minim, iar persoana nu depune declaraţia ataşată, e posibil să rezulte un salariu net negativ (depinde de numărul de ore efectuate). Declaraţia se ataşează la pontajul lunar».
Cum venitul de la Universitate e singurul meu venit, sun să mă lămurească. «Păi dna. dr., câte ore aţi efectuat în ianuarie? 15. Asta înseamnă 15×48, 720 Ron. Cum nu aveţi alt venit, cuantumul contribuţiilor se raportează la salariul minim pe economie, adică 1900 Ron. Asta înseamnă 665 Ron. Vă rămân 55 Ron, 10% impozi»
Deci pe luna ianuarie voi lua salariu de 50 Ron. «Dar dacă nu faceţi minim 14 ore pe lună, va trebui să mai aduceţi dvs. bani pentru contribuţii». M-a bufnit plânsul. Doamne, după 11 ani de învăţat, 50 Ron pe lună, sau să ajung să plătesc eu statul pentru câteva ore pe care le predau !??
Nu credeam vreodată că voi ajunge să îmi pară rău că am ales să fiu medic. Nu vreau decât să-mi exercit profesia pentru care am investit atât şi să fiu respectată. Puteam să aleg orice altceva, orice…”, scrie medicul Alina Buliarca.