Udarea corectă a  plantelor iarna este importantă, întrucât absența apei sau surplusul pot dăuna în egală măsură.

Totodată, fiecare tip de floare are necesități proprii în ceea ce privește temperatura sau cantitatea de apă administrată.

În mare măsură, florile intră pe dura iernii într-o perioadă de repaus vegetativ, context în care nu au nevoie de cantități mari de apă, ci doar de strictul necesar pentru a menține rădăcinile în stare bună până în primăvară, când se vor porni din nou în dezvoltare.

De aceea, udarea florilor ar trebui să fie făcută cu cantități mici de apă la interval de 2-4 săptămâni.

Excepția este dată de florile care stau iarna la căldură (în apartament) și mai ales când au o perioadă în care înfloresc, sens în care udarea va fi făcută la 4-5 zile.

O idee bună este ca în perioada anterioară sezonului rece să efectuați un tratament preventiv cu insecticide și antifungice și totodată să mai reduceți din coronament.

Cel mai bun semnal legat de udarea florilor pe toată perioada anului este dată de acestea. Dacă veți urmări periodic evoluția lor și veți ține cont de semnalele transmise de plante veți ști să setați singuri intervalul de udare și cantitatea de apă.

Apă prea multă. Mucegaiul apărut în zona de pământ unde se află rădăcina este un semn clar că planta  are prea multă apă. Totodată, planta va stagna din dezvoltare, iar părți din aceasta afectate de surplusul de apă (frunze, tulpini, rădăcini) putrezesc sau mucegăiesc. Un alt semnal dat de udarea în exces este dată de faptul că frunzele plantei devin moi.

Udarea insuficientă vă va fi semnalată, în primul rând, de frunzele care au tendința să se strângă spre interior și ulterior se ofilesc. Astfel, planta reduce zona de contact cu lumina pentru a economisi cantitatea prea mică de apă pe care o gestionează. Alte semnale privind udarea insuficientă sunt date de stagnarea creșterii frunzelor și îngălbenirea lor, bobocii se ofilesc și cad.

Cele mai multe dintre plantele de interior au nevoie de umiditate moderată în perioada de repaus vegetativ, cum ar fi: palmier, ficus, filodendron, aspidistra, syngonium, chlorophytum, citrice, aamioculcas, monstera, tradescantia, ferigi sau spathiphyllum. Aceste  plante pot fi udate atunci când solul din vase se usucă la o adâncime de 2-3 cm.

Plante precum aloe vera, cactus, sansevieriya, euphorbia, haworthia, agave, arborele de jad, gaster, muşcate, hoya sau kalanchoe au o nevoie redusă de umiditate, astfel încât se pot uda numai atunci când substratul din  ghiveci este complet uscat. Cactuşii, de exemplu, în condiţii de iernare, la temperaturi care nu depăşesc 14°C din noiembrie până în mai, nu are nevoie deloc de apă.