Coloana fără Sfârșit este survolată, în aceste zile, de mai multe drone. Aparatura folosită de specialiștii care investighează opera valorează peste 100 de mii de euro. Pentru ca drona să poată fi folosită în apropierea Coloanei, a fost nevoie de o serie de avize. Printre acestea, și o autorizație de la Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat.

Specialiștii de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică (INOE) au revenit la Târgu Jiu pentru a scana operele lui Constantin Brâncuși. Își concentrează atenția, în special, asupra Coloanei fără Sfârșit. Specialiștii vor rămâne la Târgu Jiu până vineri. „Este o nouă etapă în procesul de cercetare și analizare a operelor care compun Ansamblul Calea Eroilor. Sunt lucrări cu precădere pentru Coloana fără Sfârșit, dar vor fi analize şi Poarta Sărutului ori Masa Tăcerii. Se realizează de către INOE modelele de cercetare care vor conduce la variante în ceea ce privește materialele și tratamentele care trebuie aplicate atât pentru Coloană, cât și pentru operele de piatră”, a declarat Doru Strâmbulescu, directorul Centrului de Promovare „Constantin Brâncuși”.

Este prima dată când se fac astfel de studii pe Coloana lui Brâncuși. „Avem nu numai date multiple care asociate oferă informații mult mai profunde, dar sunt și date pe care le facem fără echipamente auxiliare, fără schelă. Datele le luăm în timp aproape real. Cât coborâm drona, se descarcă sau se transferă automat în sistemele de calcul. Avem posibilitatea de a ști mai multe despre materiale, despre degradări, despre produșii de reacție sau depuneri poluante fără prelevare de probe și fără a folosi tehnici invazive”, a explicat Roxana Rădvan, coordonatorul echipei INOE.

Gumă și resturi alimentare, pe opere

Pachetul de date cu care cei de la INOE vor pleca de la Târgu Jiu este imens. Rezultatele vor fi făcute publice în câteva luni. În urma acestor rezultate, specialiștii în optoelectronică vor stabili dacă opera este degradată și în ce măsură are nevoie de restaurare. Prin aceeași metodă, s-au descoperit și resturi de mâncare pe Masa Tăcerii ori pe scaunele care compun Aleea Scaunelor din Parcul Central. „Am găsit reziduuri alimentare, gumă de mestecat și multe alte urme ale trecerii vizitatorilor pe lângă piesele ansamblului. A fost revoltător. M-am îndoit, pentru un moment, de utilitatea muncii noastre atât de minuțioase. Noi interogăm materialul în cel mai inteligent mod astfel încât să nu consumi din materialul valoros al operei. E limpede că nu putem face lucrul ăsta la generație și să consumăm la nesfârșit dintr-un tablou, o sculptură. Trebuie doar să fim educați”, a concluzionat Roxana Rădvan.

Galerie foto