În toată perioada campaniei electorale coaliţia  „Anti” a bătut apa în piuă despre presupusele afaceri ale familiei Băsescu proferând tot felul de acuze care mai de care  mai hilare. Pe principiul: calomniază, calomniază că de rămas tot rămâne ceva, coaliţia „Anti” a dat ordin răspândacilor să scormonească peste tot şi dacă nu găsesc ceva măcar să inventeze. În tot acest timp, candidatului Geoană i se compunea o imagine de înger al dreptăţii, al loialităţii, al curăţeniei şi al ataşamentului faţă de popor.

L-aţi auzit cu toţii pe candidatul Geoană plângându-se că e sărac şi nu-şi poate permite o locuinţă, fapt pentru care, deşi nu mai avea dreptul, a ocupat mult timp o vilă din patrimoniul statului. Din curiozitate  şi din compasiune pentru un om atât de sărac cum vrea să-l credem am căutat  în presa vremii  şi am selectat doar câteva din dezvăluirile pe care Geoană nu le-a contestat niciodată.

Averi imense pe numele rudelor

Candidatul Geoană are trei mari slăbiciuni: soacra, soţia şi cumnatul. Toţi trei  sunt deţinători ai unor averi imense, bine ascunse de ochii alegătorilor care au doar obligaţia de a vota un Geoană sărac şi curat, căruia îţi vine de câte ori îl vezi să-i împrumuţi 10 lei pentru pâinea cea de toate zilele. Dar să-i luăm pe rând. Ionuţ Costea, cumnatul şi fratele soţiei sale Mihaela, şi actualul director al Eximbank, instalat acolo ca efect al negocierilor de partid purtate de Geoană,  împreună cu Viorel Lefter au fost primii administratori români ai băncii austriece, specializată în credite pentru locuinţe.

Primul este fiul Margaretei Costea ( soacra preşedintelui PSD, Mircea Geoană), iar al doilea fostul ei asociat din firma Student SRL. Banca austriacă  a preluat Banca Agricolă, în 2001, când ministru de externe era Mircea Geoană. Vânzarea Băncii Agricole a fost una dintre cele mai controversate privatizări după 1990, pentru că Raiffeisen Bank a participat la privatizare atât ca şi consultant al statului, cât şi ca viitor cumpărător.  În consorţiu cu Raiffeisen Bank a participat şi Fondul Româno American de Investiţii (FRAI). Fondul american a fondat, în 1998, registratorul independent Regisco, împreună cu Bursa de Valori şi firma SITI SA- în care fratele Margaretei Costea, Barbă, deţinea un pachet important de acţiuni. Afacerea se făcea în perioada în care Mircea Geoană era ambasadorul României, iar cumnatul său, Ionuţ Costea, ocupa poziţia de secretar de stat în Ministerul Finanţelor, pe vremea guvernării CDR-iste.

Afacerile familiei "Costea- Geoană" au adunat mult lemn, multă mobilă, dar şi imobiliare, însă toate acestea nu au fost suficiente ca să construiască o casă celui mai marcant membru al familiei, Mircea Geoană, care se plânge în continuare că trebuie să ia credit imobiliar ca să-şi cumpere un apartament pentru a nu mai ocupa, fără drept, o casă de protocol a statului român.

Unii la PSD, alţii la PNŢCD, mereu la putere

Ionuţ Costea a ajuns şi în poziţia de administrator al Romgaz, ca reprezentant al Fondului Proprietatea, la puţin timp după ce Mircea Geoană a cerut desfiinţarea fondului. Un joc la două capete practicat cu succes de una dintre cele mai influente familii din România, care a dat un ministru secretar de stat la Ministerul Finanţelor, desemnat de PNŢCD,  şi un fost ambasador în SUA, fost ministru de externe şi preşedinte al... PSD.

În 2005, la puţin timp după ce Mircea Geoană nu a mai fost ministru de externe, soţia sa a înfiinţat firma Topcont Invest. Aici Mihaela Geoană s-a asociat cu vărul ei Octavian Barba. Primele contracte ale noii societăţi: intermedierea vânzării unor hoteluri aparţinând companiei Uzin Internaţional, parte a grupului de firme Uzinexportimport, societate care figurează cu 9 milioane de dolari datorii la Bancorex. La Uzin Internaţional a fost administrator şi, ulterior,director economic Anca Barba, verişoara celor doi.

Margareta Costea, mama Mihaelei Geoană, este sora lui Mihai Barba, tatăl lui Octavian, şi a lui Nicolae Barba, tatăl Ancăi. Asocierea cu Uzinexportimport - o afacere strategică a securităţii până în 1989, nu este singura în care apare Anca Barba. Ea a mai fost fondator într-o afacere imobiliară alături de grupul de firme Romelectro, concurentul principal Energy Holding pe piaţa energiei. Mihaela Geoană şi Octavian Barba  au înfiinţat firma Topcont Invest pentru a construi un cartier de vile pe un teren de la lângă Capitală. Terenul respectiv, de 8.000 mp, a fost cumpărat de familia Geoană în septembrie 2005, chiar de la Octavian Barba, la un preţ mult subevaluat. Dar el nu a fost declarat de Mircea Geoană conform normelor legale. Afacerea imobiliară a căzut, însă Octavian Barba, arhitect ca şi Mihaela Geoană, a fost implicat apoi în mai multe afaceri imobiliare, cu investitori israelieni şi locali.

Implicaţi în privatizări dubioase

Mihaela Geoană a mai fost  asociată în firma Nordic Trade, cu suedezul Lingh, reprezentantul firmei Rangcald Torkelson SA, cel mai important partener extern al fostei gospodării de partid - întreprinderea de mobilă şi decoraţiuni interioare Heliade condusă până în 1990 de chiar tatăl său, Ion Costea. Firma Torkelson SRL Bucureşti, controlată de suedezi, a fost administrată un timp chiar de Ion Costea. Suedezii au vrut să preia apoi pachetul societăţii Mobesta SA, fosta întreprindere Heliade. Ion Costea a reuşit să preia 4,9% din societatea pe care a condus-o înainte de 1989, adică exact pragul care îi permitea să nu se raporteze pe piaţa de capital. Torkelson a strâns de asemenea aproape 1%, iar interesele familiei Barba mai erau prezente prin Andrei Barba, fiul lui Mihai Barba, cu 0,6%.

Numai că în 2000, cu tot sprijinul fiului Ionuţ Costea, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, suedezii nu au mai preluat întreprinderea de mobilă, care a fost preluată de Ovo Design. Cumnatul lui Ion Costea, Mihai Barba era cel care, prin firma SITI SA, a construit baza de date a pieţei Rasdaq, pe care era listată compania Mobesta şi a gestionat informatic programul de privatizare în masă, faimoasa cuponiadă. Alt acţionar minoritar al Mobesta era SVM-ul BSB Brokers, controlat de cetăţeanul american Robert Perlitz, căutat cu Interpolul pentru tranzacţii ilegale cu certificate de acţionar, provenite din Programul de Privatizare în Masă.

Ca şi Ion Costea, cumnatul său Mihai Barba a reuşit să preia acţiunile SITI, tot printr-o privatizare dubioasă. Barba a fost numit administrator la SITI SA, în 1991, când societatea era controlată de către Centrul de Calcul al Industriei Lemnului, adică zona de influenţă a lui Ion Costea. De altfel, familia Costea a avut mai multe afaceri în industria lemnului după 1989, de la acţiuni în una din cele mai mari fabrici de mobilă, la o fabrică de scaune şi la alte întreprinderi de prelucrarea lemnului.

Afaceri fără culoare politică

Cumnatul lui Mircea Geoană, Ionuţ Costea s-a asociat şi cu cel mai mare ţepar al sistemului bancar din România, Paul Petre Ţârdea cel care a produs cea mai mare fraudă bancară din ultimii 20 de ani. Tot el prin firma Minola SRL a dat şi o mână de ajutor  ca să salveze afacerea SAFI, afacere cu miros puternic de liberali.

Socrul lui Geoană, Ion Costea, era şi el asociat în mai multe firme cum ar fi: Mobest SA, Livezi Imp Exp SRL, Golf Property Real Estate SRL şi Torkelson SRL. Soacra, margareta Costea  să nu rămână mai prejos  s-a băgat şi ea în Mobistil SRL-fabrică de scaune, Ban-Com SRL şi Student SRL. De departe cel mai bogat în societăţi comerciale este un văr al soţiei lui Geoană, Dominic Pan Meghea, care are nu mai mult de 18 firme!

De ce nu şi-a dat Geoană soacra afară din casă

Chiar dacă Geoană se plânge că nu are afaceri pe numele său, acum îmi este clar de ce n-a scos-o afară din casă pe soacra sa potentă Margareta Costea. Pentru că revoluţionara cu certificat este atât de bogată şi este un paravan perfect pentru a ascunde tot ce nu trebuie să vadă ochii poporului prostit cu sărăcia.

Afacerea cea mai bănoasă a familiei a fost întreprinderea de mobilier si decoraţiuni interioare "HELIADE” înfiinţată în 1953. Din 1990 devine SC MOBEST, iar din  1971 fabrica a fost condusă de directorul Ion Costea, socrul lui Mircea Geoană si soţul Margaretei Costea. Acesta pierde conducerea fabricii în august 1990, dar predarea gestiunii se finalizează în luna noiembrie a acelui an. Se pare ca o contribuţie decisivă la schimbarea din funcţie a avut-o scandalul provocat de preluarea unei vile de protocol de la fostul demnitar comunist din CPEx Constantin Nicolaie, situată pe str. Jean Monnet nr. 69 (fosta Grădină Bordei). Soţia acestuia fusese practic aruncata în stradă pentru a face loc familiei Costea şi ajunsese cu plângerea împotriva acestei familii până la premierul Petre Roman. Fostul director Costea rămâne însa, din păcate pentru angajaţii fabricii, legat de activitatea acesteia, pentru că devine încă din 1990 reprezentantul în România al celui mai important partener al fabricii "HELIADE": SC Torkelsons din Suedia. Peste 70% din producţia fabricii era exportată în Suedia, fiind absorbită de reţeaua EUROPA MOBLER. Ion Costea va reprezenta firma Torkelsons în perioada 1990-2002.Aşa se şi explică de ce fiul săi Ionuţ Costea a plecat în Suedia inginer silvic şi s-a întors finanţist plătit azi cu 22 mii de euro pe lună, başca alte facilităţi.

Lege creată special pentru o privatizare marca Geoană

Clanul Costea - Geoană este implicat şi în reprivatizarea MOBEST din 1999. FPS scoate la licitaţie pachetul majoritar de 52,18%, refuzat până atunci angajaţilor din PAS la tentativele de privatizare anterioare. În anunţul FPS, o acţiune era cotată la 6500 lei. La prima şedinţă de licitaţie nu s-a depus nici o oferta, PAS-ul angajaţilor fiind deja resemnat. La următoarea s-a prezentat un SRL, SC OVO DESIGN Ltd., concurentul pe piaţa mobilei, reprezentată de unul din directorii săi, Nicolae Cincă.

În timpul procesului de privatizare s-a modificat chiar legea-cadru, în cazul MOBEST S.A. aplicându-se retroactiv noua lege. Pepita de aur era însă alta: terenurile. Situată în zona Baicului din cartierul Colentina, MOBEST ocupa o suprafaţă de 5, 5 hectare. Preţul actual al terenului depăşeşte cu mult suma de 13 MILIOANE USD, adică de 32 de ori preţul plătit de OVO DESIGN în 1999. Şi în felul acesta o modestă SRL a înghiţit o ditamai S.A.!

Semnarea contractului a avut loc la data de 16 iulie 1999. Înainte de privatizarea din 1999, fostul director Ion Costea reuşise sa achiziţioneze 5% din acţiunile MOBEST S.A., fiind totodată şi reprezentantul principalului partener extern al fabricii. Ştia aşadar tot ce se petrecea în fabrica.

În istoria fabricii HELIADE-MOBEST mai figura însa un personaj care avea sa aibă un rol foarte important în "decesul" acesteia: Ionuţ Costea, fiul lui Ion şi al Margaretei Costea, o veritabilă beizadea. Ionuţ Costea este inginer de industrializarea lemnului, iar în perioada 1982-1983 a lucrat ca inginer la "HELIADE", fiind ulterior încadrat la Gospodăria de partid.

În momentul privatizării, familia Costea se regăsea în toate taberele implicate în acest proces. Ion Costea era acţionar la MOBEST SA, iar Ionuţ Costea reprezenta Ministerul Finanţelor în calitate de secretar general adjunct, anterior fiind chiar secretar de stat. Si OVO DESIGN? Ce legătură avea aceasta firma cu familia Costea?

Mobilier de 148.000 de dolari, plătit cu 900 de dolari

13 ianuarie 2000 a rămas o zi de coşmar pentru Ionuţ Costea. La acea dată, latrina clasei politico-economice a refulat pentru scurt timp. Suficient însă pentru a-l stigmatiza definitiv pe "prinţişorul" Costea. Patronii OVO DESIGN l-au acuzat public pe "finanţistul" Costea ca a comandat piese de mobilier de la această firmă în perioada 1998-1999 în valoare de - atenţie!!! – 148.000 USD, fără TVA, plătind doar 900 USD. Ultima livrare era datata AUGUST 1999, adică după semnarea actelor privind privatizarea MOBEST în favoarea OVO DESIGN.

Ce se întâmplase? Şpaga nu fusese dimensionată echitabil? Cei aproape 200 000 USD erau doar un avans? Una din părţi nu-şi respectase "cuvântul" dat? Cine era păcălitul? Ionuţ Costea? Clanul Geoană-Costea? Părea incredibil, dar adevărat! Să revenim însă la upercutul aplicat de OVO DESIGN demnitarului PNTCD Ionuţ Costea, cel care trebuia să vegheze la respectarea cu sfinţenie a cadrului legal şi avea atribuţii de control asupra privatizărilor făcute de FPS. Iată ce-i scria boss-ului de la Ministerul Finanţelor directorul de vânzări al OVO DESIGN, Mihai Mironescu, în ianuarie 2000, somându-l să achite debitul, pentru că altfel societatea păgubită urma să-l aducă în faţa Justiţiei. "În anul 1998, aţi lansat comanda în vederea realizării unei garnituri de bucătărie la apartamentul dvs. din Bd. Mărăşeşti. În urma discuţiilor dintre dvs. şi dna. Monica State, designerul societăţii noastre, s-au efectuat măsurători si expertize tehnice la adresa sus-menţionată şi a fost întocmit devizul de lucrări a cărui valoare era de 3466 USD. Comenzile de mobilier, reparaţii şi amenajări vizează atât sediul dvs. din minister, reşedinţele dvs. private din Bucureşti si Snagov, apartamentele prietenelor dvs. şi alte proprietăţi ale membrilor familiei dvs. pe care firma noastră le-a onorat în totalitate având în vedere reputaţia pe care o are un om cu poziţia dumneavoastră socială (…) În 1999 aţi lansat o nouă comandă privind mobilarea vilei "Merişor" din str. Sarmisegetuza nr. 52A, Ghermăneşti, Snagov."
Directorul OVO DESIGN menţionează în aceeaşi scrisoare şi valoarea mobilei de la vilă, adică peste 93.000 USD, fără TVA, livrată eşalonat şi montată până în august 1999. La solicitarea celebrului secretar de stat s-au efectuat expertize tehnice şi de design la un alt apartament al său, din strada Brâncuţei nr. 6 (actuala Uruguay), expertize care au fost urmate de executarea unei garnituri de dormitor (4400 USD) si un dulap nişă (3800 USD). În felul acesta, "valoarea totală a lucrărilor efectuate de societatea noastră în contul dvs. se ridica la suma de 148.339 USD, fără TVA, conform evidenţelor contabile ale societăţii noastre, fiind înregistrată la această oră o plata de 553 USD si 5169729 de lei, echivalentul a 341 USD ".

La data respectivă, Ionuţ Costea a respins toate acuzaţiile aduse de patronii firmei OVO DESIGN, ameninţând că-i dă în judecată. Nu a făcut-o. Contactată la acea vreme de Asociaţia “EUROPA”, Margareta Costea, şefa clanului, a afirmat că au fost plătite până la urmă toate datoriile.  Poate află şi Geoană cât din aceste proprietăţi îi revin măcar după decesul soacrei sale!

Au intermediat vânzarea de hoteluri ale Securităţii

În 2005, la puţin timp după ce Mircea Geoană nu a mai fost ministru de Externe, soţia sa a înfiinţat firma Topcont Invest. Aici, Mihaela Geoană s-a asociat cu vărul ei, Octavian Barbă. Primele contracte ale noii societăţi: intermedierea vânzării unor hoteluri aparţinând companiei Uzin Internaţional, parte a grupului de firme Uzinexportimport, societate care figurează cu 9 milioane de dolari datorii la Bancorex. La Uzin Internaţional a fost administrator şi ulterior director economic Anca Barbă, verişoara celor doi. Margareta Costea, mama Mihaelei Geoană, este sora lui Mihai Barbă, tatăl lui Octavian, şi a lui Nicolae Barbă, tatăl Ancăi.

Asocierea cu Uzinexportimport, o afacere strategică a Securităţii până în 1989, nu este singura în care apare Anca Barbă. Ea a mai fost fondator într-o afacere imobiliară alături de grupul de firme Romelectro, concurentul principal Energy Holding pe piaţa energiei. Mihaela Geoană şi Octavian Barbă au înfiinţat firma Topcont Invest, pentru a construi un cartier de vile pe un teren de lângă Capitală. Terenul respectiv, de 10.000 mp, a fost cumpărat de familia Geoană în septembrie 2005, chiar de la Octavian Barbă, la un preţ mult subevaluat.
Afacerea a adus familiei Geoană un profit uriaş de aproximativ 3 milioane de euro.
Uitându-ne pe datele de bilanţ de la Registrul Comerţului, aflăm lucruri incredibile. Lucrând cu unul (2006) şi cu doi angajaţi (2007 şi 2008), Topcont Invest SRL a obţinut următoarele profituri: 881.546 RON în 2006, 397.194 RON în 2007 şi 774.165 RON în 2008. Aceste performanţe l-ar face invidios până şi pe Bill Gates. Aşa că Geoană  n-ar trebui să se mai dea sărac lipit pentru că în jurul său colcăie banii!

Galerie foto