Un document intrat în posesia redacţiei Pandurul arată că Laurenţiu Ciurel, fostul director general al Complexului Energetic Rovinari, a încercat să dea o afacere de milioane de euro unor intermediari cu numai două zile înainte de a fi demis. Este vorba despre administrarea celor şase milioane de „certificate verzi” de care are nevoie complexul într-un an. Valoarea unui certificat variază de la câţiva euro la câteva zeci de euro, iar specularea acestora pe bursă poate aduce bani buni.

La 9 ianuarie 2009 se vorbea deja de zile bune despre iminenta schimbare din funcţia de director general al CE Rovinari a lui Laurenţiu Ciurel. Acesta a şi fost demis pe data de 11 ianuarie, nu înainte de a mai încerca să dea o lovitură. Astfel, pe 9 ianuarie, Ciurel a obţinut o hotărâre a consiliului de administraţie care, la articolul 4, prevede tranzacţionarea aşa numitelor certificate verzi printr-un intermediar. „Consiliul de Administraţie, având în vedere nota înregistrată sub nr 293/08.01.2009, avizează achiziţia unei societăţi specializate pentru administrarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră”, se arată în hotărâre.

Complexul Energetic Rovinari are dreptul la circa 4,5 milioane de certificate verzi, pentru producţia anuală pe care o are. Dar, din cauza gradului mare de poluare, complexul este obligat să deţină circa şase milioane de certificate, diferenţa de 1,5 milioane trebuind să le cumpere pe bursă.

Preţul unui certificat este stabilit la bursă şi poate fi de zeci de euro sau doar de câţiva cenţi, după cum susţine Laurenţiu Ciurel. În consecinţă, specularea acestora pe bursă poate aduce câştiguri frumuşele sau pierderi majore, în funcţie de inspiraţia brokerului.

Ciurel: „Aveam vreo 15 firme interesate”

Laurenţiu Ciurel a susţinut zilele trecute într-o emisiune la un post local de radio că actualul ministru al Economiei vrea să facă afaceri pe seama „certificatelor verzi”. Surse din CE Rovinari s-au sesizat şi ne-au pus la dispoziţie hotărârea consiliului de administraţie care atestă că tocmai Ciurel era cel care dorea să dea respectiva afacere pe mâna unui intermediar.

Ciurel recunoaşte că dorea să apeleze la o firmă de brokeraj şi chiar fusese contactat de câteva: „Eu intenţionam să găsesc o firmă de brokeraj care să manipuleze aceste certificate, pentru că complexul nu o poate face singur. Aveam vreo 15 firme interesate, dintre care cea mai cunoscută era Veritas. Afacerea mare era că prin această firmă cumpăram certificate atunci când erau ieftine şi să le vindem când erau scumpe. Totul se face la bursa din Londra şi nu puteam fără o firmă de brokeraj, e un joc la bursă“.

Ciurel susţine că angajaţii complexului nu puteau face tranzacţii fără o societate de brokeraj, deşi tot el spune că unitatea a cumpărat certificate şi cu trei cenţi, fără să fi fost reprezentată de o companie specializată.  La Complexul Energetic Turceni, astfel de tranzacţii sunt făcute de către biroul de specialitate înfiinţat la începutul anului.