CGT Power Ișalnița, companie formată în parteneriat cu CE Oltenia și Alro, a lansat o licitație pentru un contract de execuție a lucrărilor la termocentrala Ișalnița – un nou grup energetic pe gaze cu o capacitate instalată de 850 MW, care va fi realizat în 30 de luni, la un cost de 2,8 miliarde lei (560 milioane euro). Contractul include proiectare, execuție lucrări și 160 de luni de mentenanță după recepția obiectivului.

Compania este un joint venture între Alro Slatina, producător de aluminiu deținut de rușii de la Vimetco, și Complexul Energetic Oltenia, producător de electricitate pe bază de cărbune controlat de stat prin Ministerul Energiei. Complexul Energetic Oltenia S.A. deține 59,9% din capitalul social, iar Alro S.A. deține 40,1%.

Din cele 560 milioane euro necesare pentru acest proiect, aproximativ 250 milioane euro provin de la Ministerul Energiei, din Fondul pentru Modernizare al UE. Conform anunțului făcut de Ministerul Energiei la începutul anului, cu ocazia semnării acordului de finanțare din Fondul pentru Modernizare, centrala ar trebui să fie funcțională în mai 2027. Aceasta va înlocui două blocuri energetice pe lignit de 315 MW fiecare, ultimul dintre acestea fiind oprit complet la începutul anului și intrat în rezervă tehnică.

Ișalnița este unul dintre marile proiecte de construcție de grupuri energetice noi pe gaze aflate în diverse stadii de execuție. Cel mai avansat este termocentrala Iernut, a Romgaz, care va fi finalizată până la sfârșitul anului, în ciuda unei întârzieri de peste trei ani.

Cel mai mare proiect este însă termocentrala Mintia, unde un grup irakian, Mass Group, investește 1,4 miliarde euro pentru a construi cea mai mare unitate energetică pe gaze din UE și cel mai mare consumator individual de gaze din România – cu o capacitate instalată de 1.700 MW. Prima turbină de producție Siemens a ajuns deja la amplasament, iar în luna mai, termocentrala a primit acordul de mediu de la APM Hunedoara. Aceasta ar trebui să devină funcțională la sfârșitul lui 2026.

La sfârșitul anului trecut, directorul Transgaz (operatorul Sistemului Național de Transport Gaze), Ion Sterian, a precizat că, în urma unor investiții în construcția mai multor termocentrale, consumul României de gaze se va dubla până la sfârșitul acestui deceniu, de la 10 miliarde de metri cubi în prezent la 20 de miliarde de metri cubi. Chiar și cu intrarea în exploatare, din 2027, a gazului din Marea Neagră, acest consum nu va putea fi asigurat exclusiv din resurse interne. „În următorii patru-cinci ani, pe măsura declinului producției interne de gaze, atât la OMV Petrom, cât și la Romgaz, unde avem un declin natural al producției – azi avem cam 9 miliarde de metri cubi de gaze pe an, nici gazele din Marea Neagră, circa 8 miliarde de metri cubi, nu vor satisface necesarul României… Gazele suplimentare eu le văd venind din import, din zona Mării Caspice și din terminalele LNG din Turcia și din Grecia”, a declarat Sterian.

Consumul de gaze al României a ajuns în acest an la valori istoric scăzute, în principal din cauza scăderii consumului industrial, dar și datorită unui sezon rece cu temperaturi moderate. Cel mai mare consumator industrial al țării, combinatul de îngrășăminte Azomureș, a funcționat intermitent în ultimii ani și nici în prezent nu funcționează la capacitate maximă.