Complexul Energetic Oltenia mai are la dispoziţie câteva săptămâni pentru a încheia bilanţul contabil pe anul trecut şi a-l da publicităţii. Este pe profit sau pe pierdere? Acţionarul minoritar, Fondul Proprietatea, a anunţat public că societatea a încheiat anul trecut pe pierdere. Directoratul Complexului Energetic Oltenia a reacţionat şi a dat publicităţii date contabile din care rezultă că veniturile din anul trecut au fost mai mari decât cheltuielile. Şi totuşi, chiar şi Ciurel vorbeşte în presă de o pierdere uriaşă, dacă ar lua în calcul solicitarea Fondului Proprietatea de a proviziona creanţele pe care le are asupra unor societăţi intrate în insolvenţă, RAAN şi CET Oradea. Provizioanele s-ar adăuga la cheltuielile din 2013 şi ar genera o pierdere uriaşă pentru CE Oltenia. Mai mult, în cazul în care compania va încheia bilanţul cu pierdere, va pierde încă 37 de milioane de euro, bani aprobaţi pentru investiţii printr-o schemă de ajutor a Uniunii Europene.

Execuţia bugetară pe anul trecut este unul dintre cele mai bine păzite secrete în Complexul Energetic Oltenia. Abia când Fondul Proprietatea a comunicat presei că societatea CE Oltenia a înregistrat pierderi în 2013, şefii companiei au ieşit cu unele declaraţii în presă şi cu câteva date contabile, insuficiente pentru o imagine clară a situaţiei. Redacţia Pandurul i-a contactat ieri atât pe Maria Scurtu – director Divizia Financiară cât şi pe Daniel Pităroiu – adjunctul acesteia, dar cei doi au închis telefonul când au auzit că întrebările erau legate de provizioanele companiei.

Conducerea CE Oltenia nu mai vorbeşte de profit

Punând cap la cap declaraţiile date de directorul Laurenţiu Ciurel în unele publicaţii locale, dar şi datele dintr-un comunicat al companiei, rezultă că situaţia este următoarea. Fondul Proprietatea ar fi cerut Complexului Energetic Oltenia să provizioneze creanţe în sumă de 775 de milioane de lei, considerând că acestea sunt cu greu încasabile. Pe 15 ianuarie 2014, Ciurel se plângea într-un interviu că va fi nevoit să provizioneze creanţe de 200 de milioane lei, dar chiar şi aşa vorbea atunci de un profit de 300 de milioane.

Pe 30 aprilie 2014, CE Oltenia a precizat într-un comunicat că veniturile societăţii în 2013 au fost de 4.563.221.780 lei, iar cheltuielile de 4.490.241.431 lei, rezultând „o diferenţă” de 72.980.349 lei. Interesant este că Directoratul CE Oltenia nu vorbeşte de profit, ci de o diferenţă. În continuarea comunicatului, complexul explică faptul că potrivit codului fiscal, nu are obligaţia provizionării creanţelor decât în situaţia în care societăţile de la care are de recuperat bani ar fi în faliment. Ori, în cazul RAAN, de exemplu, societate aflată în insolvenţă, se merge deocamdată pe ideea reorganizării activităţii, nu a falimentului.

Pe de altă parte, solicitarea Fondului Proprietatea este logică, având în vedere că doar anul trecut, datoriile RAAN către CE Oltenia s-au dublat. „Pe parcursul anului 2013, creanţele societăţii au crescut în principal datorita Regiei Autonome de Activităţi Nucleare, societate faţă de care creanţa a crescut cu 135,8 mil lei, din care penalităţile de întârziere se ridică la suma de 31,4 mil lei. (…) creanţa totală împreună cu penalităţile ajung la suma de 263 mil lei, din care, printr-un plan de reorganizare aprobat, s-a stabilit achitarea către CEO a 70% din valoarea acesteia”, se arată în comunicatul CE Oltenia.

Ce spune guvernul

Şi totuşi, nu doar Fondul Proprietatea vorbeşte de necesitatea provizionării creanţelor. O face şi guvernul, în expunerea de motive la hotărârea prin care doreşte să treacă exploatările miniere din Vâlcea de la CE Oltenia la Consiliul Judeţean Vâlcea. Iată argumentul folosit de guvern: „Din punct de vedere contabil, în condiţiile în care Creanţele CEOnu au fost încasate până în prezent, iar şansele de recuperare a acestora sunt relativ mici, un provizion ar trebui constituit la CEO la finele anului financiar 2013. In conformitate cu prevederile art. 22, lit. c) din Codul Fiscal, acest provizion ar putea fi deductibil în proporţie de maxim 30% în evidentele fiscale ale CEO. Prin transferul Creanţelor CEOcătre CET Govora, la scoaterea din gestiune a acestora, CEO va înregistra o cheltuială 100% deductibilă fiscal. Conform estimărilor, acest avantaj fiscal ar fi in sumă de aproximativ 17,25 milioane”.

Guvernarea proastă s-a suprapus peste un management catastrofal

Situaţia extrem de gravă în care a ajuns Complexul Energetic Oltenia are două cauze majore. Una ar fi legată de prostul management al companiei, o alta ar fi prăbuşirea economiei naţionale. Iată că insolvenţa unor mai companii cum ar fi Oltchim, RAAN, CET-uri, care mai devreme sau mai târziu vor ajunge în faliment, obligă CE Oltenia să provizioneze creanţele ceea ce duce la pierdere contabilă. Pe de altă parte, complexul energetic nu ar avea cui să vândă cărbunele, nefiind alţi clienţi pe piaţă, aşa că, în lipsa acestor parteneri de afaceri, ar trebui să închidă mai multe exploatări miniere şi să concedieze mii de oameni.

Cum această bombă socială nu trebuie să explodeze înainte de alegerile prezidenţiale, când Victor Ponta va candida pentru cea mai înaltă funcţie în stat, conducerea CE Oltenia şi guvernul încearcă să externalizeze exploatările miniere din Vâlcea şi Mehedinţi. Ar scăpa astfel de mii de oameni, iar creanţele ar fi preluate de societăţile nou create. Bugetul CE Oltenia ar fi cosmetizat, iar de miile de concedieri s-ar ocupa noile societăţi. Numai că Fondul Proprietatea se opune divizărilor, optând pentru varianta restructurării şi acuză Directoratul CE Oltenia că, în loc să facă restructurare, a mărit numărul de personal.

CE Oltenia încearcă acum să acuze Fondul Proprietate pentru cazul în care va încheia anul pe pierderi. Cu alte cuvinte, Fondul trebuia să închidă ochii şi să lase directoratul să cosmetizeze bilanţul contabil. Pentru a da bine în ochii salariaţilor, şefii CE Oltenia au încercat să spună că fac asta pentru a păstra locurile de muncă, în timp ce varianta propusă de Fond ar presupune mii de concedieri. Realitatea este că, în condiţiile prăbuşirii pieţei de energie, din vina politicilor guvernamentale, CE Oltenia nu poate rezista pe termen lung decât dacă va fi restructurat. Cu alte cuvinte, conducerea are de ales între a închide carierele care nu mai au unde livra cărbune sau a duce societatea spre faliment. Situaţia fericită ar fi însă revigorarea economiei româneşti prin politici guvernamentale, ceea ce guvernul Ponta nu pare să aibă de gând.