Un specialist străin în probleme de sănătate a propus ca toți oamenii să intre în autoizolare două săptămâni, pentru a preveni răspândirea coronavirusului. Ușor de zis, imposibil de făcut, pentru că anumite activități nu pot fi oprite. Dar, probabil că 90% dintre noi am putea sta în izolare două săptămâni, iar dacă boala se va extinde, probabil că se va ajunge și aici.

Deocamdată, multe țări sunt în alertă, dar nu suntem încă la nivelul de a ne ascunde cu toții în case. Nicio țară nu pare pregătită pentru o astfel de epidemie, măsurile par haotice.

Ce-i drept, măsurile sunt greu de luat. Să zicem că un poștaș ar fi diagnosticat cu coronavirus. Ce facem? Izolăm la domiciliu toți oamenii cărora le-a dus pensiile și alocațiile. Apoi și familiile lor? Și colegii poștașului, poate și clienții lor și așa mai departe?

A apărut întrebarea, ce facem dacă un salariat al Ambulanței va fi diagnsticat? Izolăm la domiciliu toți colegii lui? Este imposibil. Dar, Marea Britanie se pregătește pentru situația în care, de exemplu, polițiștii vor fi izolați la domiciliu. Iar alte țări au contactat deja medicii pensionari și studenții de la medicină, pentru a vedea dacă sunt dispuși să intre în lupta cu coronavirusul.

Ce facem în cazul de la Timișoara, unde doi elevi au primit acest diagnostic? Toată clasa a fost trimisă acasă pentru două săptămâni, dar profesorii nu. Și nici copiii de la alte clase. Și nici salariații firmelor de alimentație publică la care copiii au făcut practică în ultimele zile. Cât de departe ar trebui să se meagă cu această izolare la domiciliu? Nimeni nu știe.

Ce facem dacă un ziarist primește un astfel de diagnostic? Izolăm toate redacțiile din județul respectiv? Ziariștii se întâlnesc între ei pe la conferințele de presă, intră în contact cu tot felul de oameni, inclusiv cu oficialii din comitetele pentru situații de urgență.

Ce vom face când va fi diagnosticat un șofer de autobuz, o casieră de la supermarket și așa mai departe?

Italia a raportat deja 148 de decese și aproape patru mii de îmbolnăviri. Vrem, nu vrem, situația de astăzi din Italia o vom regăsi peste o lună în mai multe țări din Europa, poate chiar în România. Poate da, poate nu, dar este mai bine să ne pregătim pentru ce este mai rău, decât să nu fim pregătiți.

Autoritățile încearcă de câteva zile să limiteze accesul presei la informație, pentru a reduce valul de panică în rândul populației. Panica trebuie redusă, dar nu prin lipsă de comunicare, pentru că asta duce întotdeauna la creșterea numărului de știri false și în final la o escaladare a panicii.