Implementarea unui proiect european în care au fost alocate aproape 2 milioane de euro pentru salvarea pădurii de castani din Tismana este aproape de final, iar localnicii se bucură că arborii îşi revin, iar în câţiva ani ar putea da roadele pe care le dădeau şi înainte de a se îmbolnăvi.

Proiectul derulat de Agenţia de Protecţie a Mediului Gorj în ultimii şase ani şi jumătate a fost privit cu scepticism la început de cei care vedeau cum castanii se usucă de la o zi la alta. Iniţial, oamenii au crezut că este vorba despre efectele secetei, dar ulterior au aflat că este, de fapt, o ciupercă nemiloasă, care nu iartă niciun arbore.

Unul dintre locuitorii din Tismana, Costea Mujescu, a încercat preţ de câţiva ani să caute o soluţie pentru a salva castanii pe care îi moştenise de la părinţii săi. Bărbatul a citit tot ce se putea despre castan şi bolile sale, dar un leac pentru tratarea acestora nu a găsit. Totul s-a rezolvat după ce a început implementarea proiectului cu finanţare europeană şi în care a fost implicat şi Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice (ICAS) Braşov. Acum, Costea Mujescu adună primele castane din arborii care au fost salvaţi de la dispariţie şi speră ca peste câţiva ani lucrurile să revină la normal, asta după mai bine de două decenii de „durere”.

„Producţia este mulţumitoare faţă de cum evoluează castanul după tratamentul aplicat. Sperăm ca în maxim 10 ani să ajungem la producţii de până la 2000 de kilograme, aşa cum era cu 25 de ani în urmă, înainte să apară boala. Aşa s-ar reveni la normal. Castanul are pretenţia unei zone calcaroase, iar aici este aşa ceva, după cum arată studii de specialitate. Boala a nimicit pădurea de aici, aproape toate pâlcurile au fost compromise, iar până la implementarea acestui proiect, eu am căutat mai multe metode pentru a rezolva problema. Nu am ştiu cum se pot trata până când nu am discutat cu doamna Juveloiu de la Mediu şi cu cei de la ICAS Braşov şi pot spune că rezultatele sunt peste aşteptări. Am salvat castanul din zona Tismana, iar rezultatele se vor vedea de la an la an de acum încolo”, afirmă Mujescu.

 O sută de hectare salvate

Elisabeta Juveloiu a fost reprezentantul APM Gorj care în urmă cu ani de zile s-a înhămat la munca de a realiza un proiect cu finanţare europeană pentru care să obţină şi banii necesari salvării castanilor, dar şi să se ocupe de implementarea acestuia. Proiectul va fi finalizat peste câteva zile, săptămâna viitoare, când la Tismana va fi organizată o nouă ediţie a Festivalului Castanelor. Bilanţul proiectului arată că cele aproape 2 milioane de euro aprobate pentru acest proiect au fost de mare folos pentru localnicii din Tismana, mai ales că o parte din sumă a fost economisită. Sunt peste 100 de hectare salvate de la dispariţie şi alte zeci pe care au fost făcute plantări de arbori tineri, care vor asigura perpetuarea speciei în timp pe aceste meleaguri.

„Am venit aici cu mare drag să spunem că, în urma a 6 ani şi jumătate de muncă, pădurea este deja recunoscătoare prin faptul că aceste exemplare au început să se vindece. Este o locaţie în care ICAS Braşov a făcut tratamente biologice şi prin care începem să redăm localităţii Tismana ce a avut dintotdeauna, simbolul de castan. Altfel, în lipsa acestui proiect, am siguranţa că acest tip de habitat dispărea de pe raza Gorjului. Să nu uităm că la nivel naţional avem doar două astfel de eşantioane, la Baia Mare şi Gorj. Ar fi fost România mai săracă prin această dispariţie. Prin tratamentele biologice am reuşit să salvăm 100 de hectare faţă de cele 60 propuse iniţial prin proiect. Am plantat şi o suprafaţă de 38,5 hectare faţă de 25 propuse. Eforturile au fost foarte mari, dar văzând procentele de realizare, ne bucurăm să lăsăm în urmă încă o filă de istorie pentru Tismana”, a menţionat Juveloiu.