Atunci când apare dezghețul, în funcție de cum anunță vremea în luna februarie, se poate face planificarea pentru tăierile de rodire la vița de vie. În funcție de soiuri și de numărul de butuci, trebuie să ai în vedere faptul că tăierile de rod trebuie să se termine în până la dezmuguritul viței din luna martie.

Modul de tăiere la vița de vie depinde de soi, de mediu și de fertilitatea solului. Există mai multe metode de tăiere, dar sistemul care prezintă cele mai multe avantaje este cel mixt (cepi de 1-3 ochi, cordițe de 5-8 ochi și coarde de 10-16 ochi).

Un alt aspect important este copcitul viței de vie. Acesta se execută concomitent cu tăierea. Copca se face până sub punctul de altoire a viței, iar rădăcinile superficiale se taie de la punctul de inserție. De asemenea, se taie și lăstarii care pornesc din portaltoi, urmând ca pământul degajat să fie apoi pus la loc.

Planta de viță de vie este de fapt o liană, care odată lăsată liberă, va tinde să se ridice de la an la an, în același timp degarnisindu-se la bază (vegetația anuală este împinsă spre vârf). 

Tăierile în uscat urmăresc în principal asigurarea unui echilibru între calitatea și cantitatea producției și se fac pentru menținerea unei forme de conducere, pentru reglarea fructificării sau pentru păstrarea potențialului de producție.

Tăierile de rodire reprezintă lucrări de bază în viticultură, realizate anual, în uscat. Tăierea viței de vie pentru fructificare se face în perioada de repaus fiziologic, iarna și primăvara, până la dezmugurire. 

În funcție de temperaturi, viticultorii ar trebui să lase și marje de încărcătură de rod, care să compenseze pierderea mugurilor roditori.