Burlan taie-n carne vie pentru a realiza economii la SNLO
Am vorbit despre ea ca despre o Fata Morgana, ni s-a părut că pe noi nu ne va afecta prea curând şi prea rău şi totuşi, sectorul minier, principalul pion al economiei Gorjului, resimte din plin reducerea necesarului de energie existent la nivel naţional. Scade cererea de energie, scade cererea de cărbune şi, din această cauză, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia se vede nevoită să aplice de ieri o serie de măsuri "anticriză", măsuri menite să asigure unităţii economii anuale de zeci de milioane de lei.
De când este în funcţie, adică de vreo două luni, Daniel Burlan a primit rareori sprijin public pentru funcţia pe care o ocupă şi s-a ales îndeosebi cu critici formulate pe la colţuri de politicieni care au pretenţia că ar cunoaşte sistemul minier şi ar deţine şi cheia ieşirii din criză. Directorul general al SNLO a fost tocat mărunt mai ales de "partenerii" din PSD Gorj, dar nici liberalii nu l-au iertat vreo clipă, semn că alianţa care a condus judeţul înainte de noiembrie 2008 se înţelege de minune şi în prezent. Dacă nu ar fi fost împunsăturile pe care Burlan le-a primit constant în ultima vreme de la cei care nu-l agreează în post, poate nu am fi aflat ieri că la nivelul Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia a fost conceput un plan anti-criză. Societatea a dat publicităţii un comunicat de presă în care oferă detalii despre planul cu pricina, dar nu înainte de a bate obrazul fin al celor care preferă să critice de pe margine, fără să propună şi vreo soluţie de rezolvare a problemelor.
"Conducerea S.N.L. Oltenia S.A. Târgu Jiu, îşi exprimă nedumerirea în ceea ce priveşte modul eronat în care unele persoane neautorizate înţeleg să comenteze public programul anticriză al societăţii. Tocmai de aceea, noi considerăm că opinia publică trebuie să cunoscă măsurile întreprinse şi să înţeleagă cu obiectivitate iniţiativele noastre menite să conducă la stabilitatea locurilor de muncă şi la redresarea economică a societăţii. În acest context, orice speculaţie pe această temă este nepotrivită şi rău intenţionată. A sublinia, în mod tendenţios, aspecte legate de activitatea S.N.L. Oltenia S.A. Târgu Jiu, este un act de neseriozitate şi de lipsă de respect faţă de cei care, prin munca lor specifică, contribuie esenţial la bunăstarea generală a locuitorilor judeţului Gorj", se menţionează în comunicatul cu pricina.
Măsuri dure anticriză
Revenind la programul anticriză şi trecând peste partea introductivă a comunicatului semnat de Daniel Burlan, nu putem să nu observăm că, deşi în comunicat sunt trecute "pe scurt" măsurile gândite să menţină SNLO pe linia de plutire, documentul abundă de cifre şi de termeni despre care criticii directorului general nu au pomenit nimic până acum. Programul respectiv a fost acceptat însă de sindicatele miniere, iar asta poate contează cel mai mult, că sindicaliştii şi-au dat şi ei seama de situaţia grea de pe piaţa energetică şi par a accepta măsurile propuse de administraţie. Astfel, unele din cele mai mari economii urmând să fie făcute la cheltuielile cu utijaleje auxiliare. În consecinţă, numărul acestor utilaje se reduce cu aproape 100, ceea ce va asigura economii de aproape 17,4 milioane lei. SNLO îşi propune, de asemenea, să închirieze mai puţine vehicule cu şofer, fapt care va asigura cheltuieli mai mici cu peste 4,6 milioane lei pe tot anul. În plus, la cheltuielile cu autoturismele, societatea şi-a propus să realizeze economii de peste un milion de lei.
Economii de câte 2,5 milioane lei sunt programate a se realiza şi la capitolele "întreţinere" şi, respectiv, "servicii miniere generale". Cele mai mari reduceri de cheltuieli, de aproape 39 de milioane de lei, sunt programate la capitolul "consum cu baza materială", un milion şi jumătate de lei urmând a fi economisit la achiziţiile de motorină. Fondurile alocate pentru serviciile de pază vor fi şi ele mai mici cu 700.000 de lei, în timp ce valoarea convorbirilor telefonice trebuie să scadă de la 122.543 lei la 80.400 lei.
Reorganizarea minelor de subteran
În contextul crizei economice, conform comunicatului de presă, conducerea SNLO a reorganizat şi activitatea de subteran, unde, la 1 februarie, lucrau 1345 de mineri. Pentru a reduce pierderile, minele Zegujani, Lupoaia şi Ploştina au fost organizate într-o singură exploatare de subteran, acestea devenind sectoare. Astfel, posturile TESA şi conducătorilor formaţiilor de lucru din subteran au fost reduse cu 47, un număr de 137 de mineri fiind redistribuiţi şi ei la exploatările de suprafaţă. Sediul minei Zegujani se va muta la sectorul Ploştina, SNLO urmând să economisească astfel aproximativ 50.000 de lei lunar. În aceste condiţii, în subteran mai lucrează 1129 de persoane, dintre care 173 vor fi trimişi în "concediu de aşteptare". În plus, sindicatele şi administraţia au convenit ca personalul administrativ al SNLO să fie redus cu până la 10% de la toate activităţile şi subunităţile. Este pentru prima dată când se vorbeşte după ani buni despre reducerea personalului TESA, o temă care era de actualitate cu vreun deceniu şi ceva în urmă.
De asemenea, angajaţii care nu prea mai pot fi menţinuţi la exploatarea cărbunelui sunt redirijaţi spre activităţi auxiliare. " Totodată, ca urmare a reducerii programului de lucru de la 6 zile la 5 zile a rezultat personal ce a fost plasat la activităţi ce erau executate cu treţi: revizii lunare pentru EM Mehedinţi; întreţinere staţii pompe pentru EMC Roşia; efectuarea vulcanizări covoare pentru EM Mehedinţi", se mai spune în comunicatul de presă.
Urmează disponibilizări şi concedii obligatorii
Măsurile prezentate ieri sunt dispuse cu puţin timp înainte ca SNLO să disponibilizeze 600 de angajaţi cu data de 1 mai. De asemenea, imediat după Paşti, circa 8000 de salariaţi din cei 9000 vor intra în concediu de odihnă obligatoriu de două săptămâni, pe fondul unei cereri scăzute de cărbune. Până atunci, ortacilor le vor fi plătite salariile la timp, le vor fi acordate tichetele cadou de Paşti, iar şefii vor continua să îşi ia "papara" de la cei care până recent au condus destinele mineritului şi energiei în Gorj şi care, acum, par să descopere gaura de la mină.
De când este în funcţie, adică de vreo două luni, Daniel Burlan a primit rareori sprijin public pentru funcţia pe care o ocupă şi s-a ales îndeosebi cu critici formulate pe la colţuri de politicieni care au pretenţia că ar cunoaşte sistemul minier şi ar deţine şi cheia ieşirii din criză. Directorul general al SNLO a fost tocat mărunt mai ales de "partenerii" din PSD Gorj, dar nici liberalii nu l-au iertat vreo clipă, semn că alianţa care a condus judeţul înainte de noiembrie 2008 se înţelege de minune şi în prezent. Dacă nu ar fi fost împunsăturile pe care Burlan le-a primit constant în ultima vreme de la cei care nu-l agreează în post, poate nu am fi aflat ieri că la nivelul Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia a fost conceput un plan anti-criză. Societatea a dat publicităţii un comunicat de presă în care oferă detalii despre planul cu pricina, dar nu înainte de a bate obrazul fin al celor care preferă să critice de pe margine, fără să propună şi vreo soluţie de rezolvare a problemelor.
"Conducerea S.N.L. Oltenia S.A. Târgu Jiu, îşi exprimă nedumerirea în ceea ce priveşte modul eronat în care unele persoane neautorizate înţeleg să comenteze public programul anticriză al societăţii. Tocmai de aceea, noi considerăm că opinia publică trebuie să cunoscă măsurile întreprinse şi să înţeleagă cu obiectivitate iniţiativele noastre menite să conducă la stabilitatea locurilor de muncă şi la redresarea economică a societăţii. În acest context, orice speculaţie pe această temă este nepotrivită şi rău intenţionată. A sublinia, în mod tendenţios, aspecte legate de activitatea S.N.L. Oltenia S.A. Târgu Jiu, este un act de neseriozitate şi de lipsă de respect faţă de cei care, prin munca lor specifică, contribuie esenţial la bunăstarea generală a locuitorilor judeţului Gorj", se menţionează în comunicatul cu pricina.
Măsuri dure anticriză
Revenind la programul anticriză şi trecând peste partea introductivă a comunicatului semnat de Daniel Burlan, nu putem să nu observăm că, deşi în comunicat sunt trecute "pe scurt" măsurile gândite să menţină SNLO pe linia de plutire, documentul abundă de cifre şi de termeni despre care criticii directorului general nu au pomenit nimic până acum. Programul respectiv a fost acceptat însă de sindicatele miniere, iar asta poate contează cel mai mult, că sindicaliştii şi-au dat şi ei seama de situaţia grea de pe piaţa energetică şi par a accepta măsurile propuse de administraţie. Astfel, unele din cele mai mari economii urmând să fie făcute la cheltuielile cu utijaleje auxiliare. În consecinţă, numărul acestor utilaje se reduce cu aproape 100, ceea ce va asigura economii de aproape 17,4 milioane lei. SNLO îşi propune, de asemenea, să închirieze mai puţine vehicule cu şofer, fapt care va asigura cheltuieli mai mici cu peste 4,6 milioane lei pe tot anul. În plus, la cheltuielile cu autoturismele, societatea şi-a propus să realizeze economii de peste un milion de lei.
Economii de câte 2,5 milioane lei sunt programate a se realiza şi la capitolele "întreţinere" şi, respectiv, "servicii miniere generale". Cele mai mari reduceri de cheltuieli, de aproape 39 de milioane de lei, sunt programate la capitolul "consum cu baza materială", un milion şi jumătate de lei urmând a fi economisit la achiziţiile de motorină. Fondurile alocate pentru serviciile de pază vor fi şi ele mai mici cu 700.000 de lei, în timp ce valoarea convorbirilor telefonice trebuie să scadă de la 122.543 lei la 80.400 lei.
Reorganizarea minelor de subteran
În contextul crizei economice, conform comunicatului de presă, conducerea SNLO a reorganizat şi activitatea de subteran, unde, la 1 februarie, lucrau 1345 de mineri. Pentru a reduce pierderile, minele Zegujani, Lupoaia şi Ploştina au fost organizate într-o singură exploatare de subteran, acestea devenind sectoare. Astfel, posturile TESA şi conducătorilor formaţiilor de lucru din subteran au fost reduse cu 47, un număr de 137 de mineri fiind redistribuiţi şi ei la exploatările de suprafaţă. Sediul minei Zegujani se va muta la sectorul Ploştina, SNLO urmând să economisească astfel aproximativ 50.000 de lei lunar. În aceste condiţii, în subteran mai lucrează 1129 de persoane, dintre care 173 vor fi trimişi în "concediu de aşteptare". În plus, sindicatele şi administraţia au convenit ca personalul administrativ al SNLO să fie redus cu până la 10% de la toate activităţile şi subunităţile. Este pentru prima dată când se vorbeşte după ani buni despre reducerea personalului TESA, o temă care era de actualitate cu vreun deceniu şi ceva în urmă.
De asemenea, angajaţii care nu prea mai pot fi menţinuţi la exploatarea cărbunelui sunt redirijaţi spre activităţi auxiliare. " Totodată, ca urmare a reducerii programului de lucru de la 6 zile la 5 zile a rezultat personal ce a fost plasat la activităţi ce erau executate cu treţi: revizii lunare pentru EM Mehedinţi; întreţinere staţii pompe pentru EMC Roşia; efectuarea vulcanizări covoare pentru EM Mehedinţi", se mai spune în comunicatul de presă.
Urmează disponibilizări şi concedii obligatorii
Măsurile prezentate ieri sunt dispuse cu puţin timp înainte ca SNLO să disponibilizeze 600 de angajaţi cu data de 1 mai. De asemenea, imediat după Paşti, circa 8000 de salariaţi din cei 9000 vor intra în concediu de odihnă obligatoriu de două săptămâni, pe fondul unei cereri scăzute de cărbune. Până atunci, ortacilor le vor fi plătite salariile la timp, le vor fi acordate tichetele cadou de Paşti, iar şefii vor continua să îşi ia "papara" de la cei care până recent au condus destinele mineritului şi energiei în Gorj şi care, acum, par să descopere gaura de la mină.
Vizualizări: 132
Distribuie Trimite pe WhatsApp