Guvernul României a hotărât să extindă implementarea acestui sistem în mai multe județe în anii 2024 și 2025, printre care și Gorj. Această decizie poate să aducă beneficii semnificative în ceea ce privește supravegherea electronică, dar există îngrijorări cu privire la pregătirea adecvată a polițiștilor și infrastructura necesară.

Una dintre modificări se referă la extinderea programului de monitorizare electronică în 37 de județe din țară, în două etape. Astfel, în anul 2024, 20 de județe vor beneficia de acest sistem (Bacău, Braşov, Caraş-Severin, Călăraşi, Cluj, Constanța, Covasna, Galaţi, Giurgiu, Harghita, Ilfov, Mehedinţi, Neamţ, Prahova, Sibiu, Satu Mare, Sălaj, Teleorman, Vaslui și Vâlcea), în timp ce în 2025, alte 18 județe vor fi incluse (Alba, Arad, Argeş, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Brăila, Buzău, Dâmboviţa, Dolj, Gorj, Hunedoara, Ialomiţa, Maramureş, Olt, Suceava, Timiş și Tulcea). Această decizie este semnificativă pentru aplicarea legii și pentru siguranța victimelor, dar aduce cu sine provocări semnificative pentru Poliția Română.

Una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă poliția este legată de tehnologia învechită și nepotrivită. Multe dispozitive și echipamente folosite în prezent sunt depășite din punct de vedere tehnologic și, în cele mai multe cazuri, nu funcționează corespunzător. Acest lucru afectează capacitatea polițiștilor de a utiliza eficient sistemul de monitorizare electronică și de a-și îndeplini atribuțiile în mod adecvat.

În plus, dotarea precară a polițiștilor, în special a celor din mediul rural, reprezintă o altă problemă majoră în implementarea sistemului de monitorizare electronică. Accesul limitat la resursele tehnice necesare poate afecta capacitatea polițiștilor de a efectua monitorizarea corespunzător, în timp util și în conformitate cu prevederile legale.

Un alt aspect important care trebuie luat în considerare este starea tehnică precară a parcului auto al poliției, care poate reprezenta un obstacol semnificativ în desfășurarea cu succes a programului de monitorizare electronică. Problemele legate de lipsa combustibilului, în special în contextul legislației actuale, în care au fost limitate cheltuielile pentru reparații la autovehicule și achiziția de combustibil, pot agrava situația și pot limita capacitatea polițiștilor de a răspunde la evenimente și sesizări prin SNUAU 112, și, prin urmare, de a utiliza eficient SIME.

Un alt aspect crucial care trebuie avut în vedere este deficitul de personal cu care se confruntă Poliția Română. Deși sunt planificate înființări de noi funcții de polițiști în anii 2024 (205 funcții de ofițeri de poliție și 2.486 de funcții de agenți de poliție) și 2025 (245 de funcții de ofițeri de poliție și 2.547 de funcții de agenți de poliție), lăsând la o parte atractivitatea redusă a Poliției Române pentru tineri, există îngrijorări cu privire la proveniența și pregătirea acestor noi polițiști, ceea ce este esențial pentru eficiența sistemului de monitorizare electronică.

În ciuda acestor dificultăți, o altă problemă importantă este lipsa centrelor pentru infractori și a serviciilor de consiliere pentru victime, explica Europol. Monitorizarea electronică este eficientă în supravegherea infractorilor, dar este la fel de important să se asigure sprijin și resurse adecvate pentru victime.