Redacția Pandurul angajează! Trimite CV-ul tău însoțit de răspunsul la întrebarea: De ce ai vrea să lucrezi la Pandurul? la [email protected] până la data de 15 ianuarie 2025.

Căutăm jurnaliști entuziaști, cu dorința de a face diferența. Experiența este un plus, dar dacă ai talent, ne dorim să te cunoaștem chiar dacă ești la început de drum! Vrem să ai abilități excelente de scriere și documentare, ar ajuta să ai capacitatea ori deschiderea de a lucra sub presiunea termenelor limită. Noi îți oferim un mediu de lucru prietenos și creativ, unde ideile tale vor fi valorizate, șansa de a crește profesional, prin acces la traininguri și mentorat de la cei mai buni din domeniu, posibilitatea de a lucra la materiale care au impact real în comunitatea din Târgu Jiu și nu numai și un pachet salarial atractiv, adaptat pe experiența și performanța ta.

 

(închide)

APEL: Monumentele din Gorj pot fi salvate cu fonduri europene

Zeci de monumente istorice se află într-o stare avansată de degradare. Conducerea Direcţiei de Cultură Gorj acuză autorităţile locale de dezinteres. Directorul Pompiliu Ciolacu spune că o cauză care duce la abandonarea monumentelor istorice o constituie imposibilitatea primăriilor de a identifica proprietarii.

Aproximativ 60 de monumente istorice de patrimoniu au nevoie de restaurare. Printre acestea se află biserici vechi de sute de ani, precum şi case ale unor personalităţi. „Exemplele sunt cunoscute: Casa „Costică Bărbătescu” de la Bărbăteşti, Casa „Moangă” de la Săcelu, Cula „Cioabă Chintescu” de la Slivileşti, Biserica din lemn de la Pişteştii din Vale, Biserica din lemn de la Baia de Fier, Biserica de la Fărcăşeşti, Casa din Brăneşti, Biserica din Ansamblul „Glogoveanu”, Casa „Cepleanu” de la Ceplea, Biserica din Polovragi sau Cula de la Groşerea. Ar putea fi reabilitate pe fonduri europene, dar în unele cazuri este lipsă de interes. În jurul bisericilor care nu mai sunt folosite în cult sunt lăsate să pască animalele, iar vegetaţia creşte în voie. Zona de protecţie a monumentelor istorice este văzută ca o povară pentru administraţiile publice locale care nu înţeleg să protejeze cadrul natural construit”, a declarat Pompiliu Ciolacu, directorul Direcţiei de Cultură Gorj.

Acesta a mai precizat că pentru mai multe monumente istorice încă nu se cunosc proprietarii. „O altă cauză care duce la abandonarea monumentelor istorice este imposibilitatea autorităţilor locale de a stabili problema proprietăţii asupra lor. Este cazul Casei Bărbătescu de la Bărbăteşti ai cărei proprietari nu sunt stabiliţi cu exactitate la această dată, iar dacă nu se va interveni curând monumentul se va ruina şi va fi declasat. Într-o situaţie similară se află şi Casa Moangă-Pleşoianu de la Săcelu, al cărei drept de administrare a fost concesionat în condiţii în care nu impuneau obligaţii clare concesionarului”, a declarat Ciolacu.

Încercările Direcţiei pentru Cultură de a forţa lucrurile au eşuat. „Stabilirea proprietarilor asupra monumentelor istorice este încă nerezolvată. Dintre toate adresele noastre, unele au primit răspuns după ce am revenit de trei ori până în prezent. În cazul siturilor arheologice nu primim răspuns, ceea ce ne îngreunează activitatea de înştiinţare a proprietarilor asupra regimului special al imobilului pe care îl deţin”, susţine Pompiliu Ciolacu.              

MONUMENT

Cula Cioabă-Chintescu, situata în satul Siacu, comuna Slivilesti, este una din cele mai recente construcţii de tip culă. Ea a fost începută în 1818 de boiernaşul Răducan Cioabă, după moartea acestuia, soţia sa Zoiţa s-a recăsătorit cu Marin Chintescu, acesta fiind cel care a terminat cula în 1822. Deşi este un valoros monument de arhitectură, astăzi este într-o stare avansată de degradare.

Vizualizări: 229

Trimite pe WhatsApp

Alte articole din Comunitate:

Citește și: