Ministrul Energiei, Anton Anton, vorbea acum câteva săptămâni la Turceni despre o viaţă lungă a termocentralelor. Vineri a dat un comunicat în care şi-a exprimat părerea că actualele termocentrale ar trebui să mai poată produce până în 2030. Asta ca alternativă la anul 2021, an din vara căruia ar trebui respectaţi noi parametri de mediu, la care termocentralele din Gorj şi Dolj nu se pot alinia.

Perioada de exploatare a termocentralelor pe cărbune existente ar trebui prelungită până în 2030, pentru a asigura o tranziţie suportabilă către o energie curată şi pentru a putea garanta securitatea aprovizionării cu energie, a declarat ministrul Energiei, Anton Anton, în cadrul Consiliului Informal Energie, organizat în Linz (Austria), în perioada 17-19 septembrie.

„Pentru România, este îngrijorătoare perspectiva de excludere din piaţă a capacităţilor de producere bazate pe cărbunele autohton, prin creşterea preţului certificatelor de carbon. Considerăm că o astfel de abordare, pe termen mediu şi lung, poate crea mari probleme de adecvanţă a sistemului energetic naţional şi implicit va pune sub semnul întrebării securitatea energetică. Securitatea aprovizionării cu energie electrică este şi trebuie să rămână o responsabilitate a guvernelor statelor membre. Pentru a asigura o tranziţie suportabilă către o energie curată şi pentru a putea garanta securitatea aprovizionării cu energie, mai ales a ţărilor care se bazează într-o măsură semnificativă pe cărbune, este necesară prelungirea cel puţin până în 2030 a perioadei de exploatare a termocentralelor pe cărbune existente”, a spus oficialul român.

Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Energiei, transmis vineri, ministrul Anton a vorbit şi despre specificul rezervelor strategice care nu se pot supune regulilor de piaţă, acestea funcţionând numai în situaţii excepţionale şi pe durate limitate. „Referitor la limita de 550 g CO2/KWh pentru capacităţile energetice care pot intra în piaţa de capacităţi, ministrul Anton a semnalat faptul că aceasta elimină posibilitatea capacităţilor pe cărbune care sunt supuse modernizărilor şi a unităţilor noi de a putea beneficia de aceste mecanisme de capacitate. Această limită foarte strictă afectează exact capacităţile energetice care au o contribuţie însemnată la asigurarea securităţii energetice”, se arată în comunicatul citat.

În cadrul acestui eveniment, Preşedinţia austriacă a lansat Iniţiativa Hidrogen, invitând statele membre să se alăture acestui demers, care va conduce la dezvoltarea de tehnologii prin care să se asigure o mai bună integrare a energiei regenerabile în reţelele electrice, precum şi la utilizarea hidrogenului regenerabil în transport, stocare şi industrie.