Circa 200 de localnici din comuna gorjeană Roșia de Amaradia așteaptă să primească bani de la Complexul Energetic Oltenia. Este vorba, mai exact, despre uzufructul ce trebuie negociat și în acest an pentru anul 2020. Primarul comunei, Liviu Cotojman, vede „o chestiune deocheată” în tot acest demers, mai ales că nu înțelege de ce compania nu vrea să niveleze terenurile afectate de exploatări și să le redea apoi oamenilor, ca să nu mai fie nevoită să plătească în fiecare an uzufruct fără să se folosească terenurile respective.

În total, 168 de localnici din comuna Roșia de Amaradia așteaptă să primească bani de la Complexul Energetic Oltenia. Compania trebuie să plătească, și în acest an, uzufructul pentru terenurile afectate de activitatea minieră din zonă.

Primele negocieri ar trebui să înceapă cel târziu la începutul lunii aprilie. „Așteptăm ca, la sfârșitul lunii martie, începutul lui aprilie, să se demareze noua acțiune de negociere a uzufructului pentru anul 2020. Sper să se întâmple lucrurile așa cum sunt planificate. Am purtat discuții cu cei de la CEO. Am încercat să îi ajut cu producțiile estimate de la Direcția Agricolă. Sperăm ca anul acesta să respectăm termenele și să fie prima dată când cetățenii care au proprietăți date în chirie către CEO să și încaseze banii, să nu mai apară diferite motive invocate de CEO, că nu au prins în buget, că nu sunt bani”, a explicat primarul comunei Roșia de Amaradia, Liviu Cotojman.

Primarul a adăugat că nu înțelege strategia companiei. Ar fi fost mai puțin costisitor dacă ar fi nivelat terenurile care arată acum ca după război și le-ar fi redat oamenilor. Astfel, ar fi scăpat de uzufruct. Însă compania continuă să plătească această taxă, deși nu se folosește de terenurile care se surpă tot mai mult după fiecare ploaie.

„Eu mi-aș dori ca cei de la CEO să schimbe strategia și să aplice una economică. Cum să dai bani la cetățeni pentru uzufruct de câțiva ani în condițiile în care terenurile arată ca după bombardament, când ar trebui nivelate. Investesc o dată, redau terenurile cetățenilor și scapă de această cheltuială. Sunt 168 de cetățeni, peste 200 de hectare, uneori se ajunge la 300 de hectare. Se constată că, de la an la an, se surpă terenurile și din apropierea locului rămas în urma exploatării, loc ce arată ca un crater. Mi se pare așa o chestiune deocheată”, a mai spus primarul, la Radio Infinit.

Până acum, sumele primite de localnicii afectați de minerit au fost între 1.000 și 1.200 de lei pentru o suprafață de 5.000 de metri pătrați, dar acestea se negociază în fiecare an.