Inteligenţa artificială poate fi de ajutor în vindecarea cancerului și i-ar putea ajuta pe medici să trateze cancerul cerebral. Oamenii de ştiinţă au dezvoltat un instrument care decodifică ADN-ul unei tumori în timp real, când pacientul se află în operaţie. 

Descoperirea ar putea avansa cercetarea tratamentelor personalizate pentru una dintre cele mai letale forme ale bolii. Un instrument de inteligenţă artificială poate decodifica genomul cancerului cerebral în timpul operaţiei, iar oamenii de ştiinţă spun că profilarea tumorii în timp real poate ghida deciziile chirurgicale şi pe cele care privesc tratamentul.

O echipă de oameni de ştiinţă de la facultatea de medicină a universităţii Harvard a conceput un instrument de AI care poate decodifica rapid ADN-ul unei tumori cerebrale pentru a determina identitatea moleculară a acesteia în timpul desfăşurării operaţiei chirurgicale, informaţii esenţiale care, conform abordărilor actuale, pot dura de la câteva zile şi până la câteva săptămâni.

Cunoaşterea tipului molecular al unei tumori le permite neurochirurgilor să ia decizii, cum ar fi cât de mult ţesut cerebral să îndepărteze şi dacă să plaseze medicamente care să ucidă tumorile direct în creier – în timp ce pacientul se află încă pe masa de operaţie.

Un raport privind această lucrare, condusă de cercetătorii de la Harvard a fost publicat săptămâna trecută în revista Med.

Diagnosticul molecular precis – care detaliază alterările ADN-ului într-o celulă – în timpul operaţiei poate ajuta un neurochirurg să decidă cât de mult ţesut cerebral trebuie îndepărtat.

Îndepărtarea unei cantităţi prea mari atunci când tumora este mai puţin agresivă poate afecta funcţia neurologică şi cognitivă a pacientului.

De asemenea, îndepărtarea unei cantităţi prea mici atunci când tumora este foarte agresivă poate lăsa în urmă ţesut malign care poate creşte şi se poate răspândi rapid.

Cunoaşterea identităţii moleculare a unei tumori în timpul operaţiei este, de asemenea, valoroasă, deoarece anumite tumori beneficiază de un tratament pe loc cu medicamente plasate direct în creier în momentul operaţiei.

Abordarea standard de diagnosticare intraoperatorie folosită în prezent presupune prelevarea de ţesut cerebral, îngheţarea acestuia şi examinarea lui la microscop.

Un dezavantaj major este că îngheţarea ţesutului tinde să modifice aspectul celulelor la microscop şi poate interfera cu acurateţea evaluării clinice.

În plus, ochiul uman, chiar şi atunci când se utilizează microscoape puternice, nu poate detecta cu acurateţe variaţii genomice subtile de pe o lamelă.

Instrumentul, denumit CHARM (Cryosection Histopathology Assessment and Review Machine), este disponibil gratuit pentru alţi cercetători.

Acesta trebuie încă să fie validat clinic prin testare în medii reale şi să fie autorizat de autoritatea americană de reglementare, FDA, înainte de a fi implementat în spitale, a precizat echipa de cercetare.